Senat: Anonimizarea averilor celor cu funcții sau demnități de stat - interzisă. Peste 71.000 de șefi de companii de stat au cerut nepublicarea câștigurilor

Veniturile persoanelor care dețin demnități sau funcții publice în statul român și care sunt obținute din exercitarea acestor calități nu vor mai putea fi anonimizate, prevede un proiect de lege adoptat prin vot de plenul Senatului. Măsura, prezentată anterior de Profit.ro, este prevăzută după ce s-a constatat că anul trecut, până în octombrie, peste 71.000 de persoane pentru care există obligația declarării averii ca urmare a funcțiilor deținute în companii de stat, locale sau naționale, regii autonome, solicitaseră anonimizarea acestor venituri.

De ce este important: Legislația privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice prevede că Agenția Națională de Integritate asigură afișarea și menținerea declarațiilor de avere și ale declarațiilor de interese ale funcționarilor și demnitarilor, pe pagina de internet a instituției, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii olografe. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se păstrează pe pagina de internet a instituției și a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestora.

CITEȘTE ȘI Vârsta de pensionare va crește la 65 de ani pentru militari, diplomați, personalul auxiliar din instanțe. Impozit de 30% pentru o cotă din pensiile speciale. Pensiile magistraților aflate în plată se vor recalcula, anunță Ciucă

Autorii proiectului sunt liderii PSD din Senat și Camera Deputațiloir și potrivit acestora a fost constată ”o creștere semnificativă a solicitărilor de anonimizare a veniturilor de către persoane care dețin funcții pentru care există obligația declarării averii și care fac parte din regii autonome de interes național sau local, companii și societăți naționale sau societăți comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar sau semnificativ”, dar și funcționari ai autorităților publice centrale ori locale, caree nu doresc expunerea transparentă a veniturilor.

”În acest sens, arătăm că în cursul anului 2022, respectiv în perioada ianuarie 2022 - octombrie 2022, au fost înregistrate 71.870 de cereri de anonimizare a veniturilor, numărul mare de solicitări îngreunând activitatea inspectorilor de integritate, raportat la numărul posturilor efectiv ocupate de inspectorii de integritate”, se arată în motivarea proiectului menționat.

Inițiatorii arată că solicitările de anonimizare a veniturilor au la bază prevederi din legislația civilă sau cea aferentă dreptului muncii, dar contravin principiului deschiderii și transparenței prevăzut de art. 368 din Codul Administrativ, potrivit căruia activitățile desfășurate în exercitarea diferitelor categorii de funcții sunt publice și pot fi supuse monitorizării cetățenilor, iar componența veniturilor astfel obținute nu poate fi exclusă.

Autorii proiectului subliniază că pentru toate celelalte categorii de funcții și demnități a căror activitate nu este reglementată de Codul Administrativ, ci de prevederi ale legislației civile și de dreptul muncii, subzistă obligația transparenței veniturilor obținute ca urmare a exercitării acestor funcții, neputând fi eliminată ca urmare a negocierii unor clauze specifice, neesențiale pentru încheierea contractului individual de muncă sau a contractului de mandat.

Astfel, în domeniul integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, cadrul legislativ actual prevede posibilitatea completării prevederilor acestuia cu prevederile altor acte normative, însă cu o singură condiție, și anume ca acestea să nu fie contrare Legii privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice.

CITEȘTE ȘI Redactată în 2015, publicată în 2017 și aprobată de Guvern în 2019, legea turismului - cu inspectori ca turiști, înregistrare la minister pentru Airbnb și taxă la cazare - este respinsă în 2023

Prin urmare, proiectul prevede că veniturile persoanelor prevăzute în Legea privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, la art. 1, alin. (1), realizate din exercitarea funcției sau calității pentru care există obligația declarării averii și intereselor, nu sunt supuse anonimizării, fiind exceptate de la normele care reglementează confidențialitatea acestora.

La data intrării în vigoare a noii legi vor fi abrogate orice alte idispoziții contrare, chiar dacă acestea sunt cuprinse în legi speciale.

Conform inițiatorilor, modificarea vizează eliminarea inegalității de tratament, în ceea ce privește posibilitatea anonimizării veniturilor, între anumite categorii de persoane care dețin funcții sau demnități publice, respectiv cele a căror activitate nu intră sub incidența Codului Administrativ și cele a căror activitate este reglementată de Codul Administrativ.

CITEȘTE ȘI DOCUMENT Negocierea contractului colectiv de muncă, obligatorie de la 10 angajați. Confederațiile pot participa la negocierea sectorială. Patronate: Nu au ce căuta la nivel de companie!

Persoane cărora li se aplică în prezent obligația declarării averii și a intereselor și care nu vor putea solicita anonimizarea:

1. Președintele României;

2. consilierii prezidențiali și consilierii de stat;

3. președinții Camerelor Parlamentului, deputații și senatorii;

4. membrii din România în Parlamentul European și membrii în Comisia Europeană din partea României;

5. primul-ministru, membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat, asimilații acestora, precum și consilierii de stat din aparatul de lucru al primului-ministru;

6. membrii Consiliului Superior al Magistraturii;

7. judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, asimilații acestora, precum și asistenții judiciari;

8. personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor;

9. judecătorii Curții Constituționale;

10. membrii Curții de Conturi și personalul cu funcții de conducere și de control din cadrul acesteia;

11. președintele Consiliului Legislativ și președinții de secție;

12. Avocatul Poporului și adjuncții săi;

13. președintele și vicepreședintele Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal;

14. membrii Consiliului Concurenței;

15. membrii Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității;

16. membrii Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare;

17. membrii Consiliului Economic și Social;

18. membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor;

19. membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private;

20. membrii Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării;

21. membrii Consiliului Național al Audiovizualului;

22. membrii consiliilor de administrație și ai comitetelor directoare ale Societății Române de Radiodifuziune și ale Societății Române de Televiziune;

23. președintele și vicepreședintele Agenției Naționale de Integritate, precum și membrii Consiliului Național de Integritate;

24. directorul general și membrii consiliului director al Agenției Naționale de Presă AGERPRES;

25. directorul Serviciului Român de Informații, prim-adjunctul și adjuncții săi;

26. directorul Serviciului de Informații Externe și adjuncții săi;

27. personalul diplomatic și consular;

28. directorul Serviciului de Protecție și Pază, prim-adjunctul și adjunctul său;

29. directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale, prim-adjunctul și adjuncții săi;

30. aleșii locali;

31. persoanele cu funcții de conducere și de control, precum și funcționarii publici, inclusiv cei cu statut special, care își desfășoară activitatea în cadrul tuturor autorităților publice centrale ori locale sau, după caz, în cadrul tuturor instituțiilor publice;

32. persoanele cu funcții de conducere și de control din cadrul unităților sistemului de învățământ de stat și unităților de stat din sistemul de sănătate publică;

33. personalul încadrat la cabinetul demnitarului în administrația publică centrală, precum și personalul încadrat la cancelaria prefectului;

34. membrii consiliilor de administrație, ai consiliilor de conducere sau ai consiliilor de supraveghere, precum și persoanele care dețin funcții de conducere în cadrul regiilor autonome de interes național sau local, companiilor și societăților naționale sau, după caz, societăților comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar sau semnificativ;

35. guvernatorul, prim-viceguvernatorul, viceguvernatorii, membrii consiliului de administrație, angajații cu funcții de conducere ai Băncii Naționale a României, precum și personalul din conducerea băncilor la care statul este acționar majoritar sau semnificativ;

36. personalul instituțiilor publice, inclusiv personalul angajat cu contract individual de muncă, implicat în realizarea procesului de privatizare, precum și personalul instituțiilor și autorităților publice, inclusiv personalul angajat cu contract individual de muncă, care administrează sau implementează programe ori proiecte finanțate din fonduri externe sau din fonduri bugetare;

37. președinții, vicepreședinții, secretarii și trezorierii federațiilor și confederațiilor sindicale;

38. prefecții și subprefecții;

39. candidații pentru funcțiile de Președinte al României, deputat, senator, consilier județean, consilier local, președinte al consiliului județean sau primar;

40. președinții, vicepreședinții, secretarii generali, directorii economici și/sau trezorierii federațiilor sportive naționale, ai Comitetului Olimpic și Sportiv Român și ai Comitetului Național Paralimpic.

Pentru a intra în vigoare, proiectul mai trebuie adoptat și de Camera Deputaților și promulgat de șeful statului.