Preluările de centrale de producție de energie, rețele electrice și alte echipamente energetice, sau de proiecte de astfel de capacități, cu puteri instalate mai mici de 3 MW, ar putea fi exceptate de la condiția obținerii în prealabil a acordului Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), potrivit unei propuneri legislative.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Legea energiei definește ″capacitatea energetică″ drept ″instalațiile de producere a energiei electrice și/sau energiei termice în cogenerare, rețele electrice și alte echipamente electroenergetice″.
Actul normativ stipulează în prezent, în urma unei modificări operate în decembrie anul trecut, că ″Transferul locațiunii capacității energetice, respectiv vânzarea sau orice altă operațiune de înstrăinare a unei capacități energetice ce face obiectul unei licențe către o altă persoană juridică pot fi realizate doar cu acordul prealabil al autorității competente (ANRE – n.r.)″.
Senatorul UDMR István-Loránt Antal, șeful Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat, a propus ca amendament exceptarea preluărilor de capacități și de proiecte de capacități licențiate, cu puteri instalate mai mici de 3 MW, de la această exigență, astfel încât să fie obligatorie doar notificarea prealabilă a ANRE cu privire la tranzacții, cu cel puțin 120 de zile înainte.
Propunerea a fost argumentată prin necesitatea prevenirii ″birocratizării excesive a sistemului″, în condițiile în care, oricum, tranzacțiile cu valori de peste 2 milioane de euro sunt supuse avizării Comisiei pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD).
Avântul proiectelor de producție de energie regenerabilă din ultima perioadă a înmulțit semnificativ tranzacțiile de vânzare-cumpărare din sector.
Amendamentul lui Antal a fost introdus în raportul pe fond la proiectul legii de aprobare a unei ordonanțe de urgență din decembrie, cunoscută în principal prin aceea că a permis ministerelor să-și majoreze participațiile la companiile la care sunt acționare, majoritare sau minoritare, în scopul prevenirii ″preluării ostile″ sau ″decapitalizării″ acestora, precum și prin faptul că, în urma adoptării ei, și investițiile efectuate de cetățeni români și de companii din România sunt acum supuse examinării și avizării de securitate națională de către stat, prin CEISD.
În același raport, senatorii coaliției de guvernare au introdus o completare la definiția investiției străine sau din UE supusă avizării CEISD, astfel încât aceasta să vizeze și operațiunile ″prin care un investitor (...) dobândește active de orice natură în scopul desfășurării unei activități economice în România″.
Argumentul a fost că, din practic ultimilor 3 ani, a reieșit că includerea în definiție a dobândirii de active ″previne potențiala eludare a mecanismului de examinare (prin stabilirea de clauze care ar viza investiții care nu presupun control sau administrare″.
Raportul, aprobat în ședință comună a Comisiilor pentru energie, economică și de administrație publică ale Senatului, nu a întrunit însă deocamdată numărul necesar de voturi în plen pentru a fi adoptat. Plenul Senatului nu a aprobat nici respingerea proiectului legii de aprobare a OUG ca atare, astfel că votul va fi reluat zilele următoare.
