Măsurile sunt propuse de parlamentarii liberalii prin două proiecte de lege, analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Stimulent de inserție în muncă la valoarea indemnizației de creștere a copilului
Indemnizația lunară pentru creșterea copiilor se acordă până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, iar cuantumul indemnizației este 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului.
Legislația prevede că persoanele care, în perioada în care sunt îndreptățite să beneficieze de concediul pentru creșterea copilului, revin pe piața muncii și obțin venituri supuse impozitului (din salarii, activități independente etc.) au dreptul la un stimulent de inserție.
Valoarea acestuia depinde de momentul în care este solicitat, raportat la vârsta copilului, respectiv: este în cuantum de 1.500 lei, dacă persoanele îndreptățite obțin venituri înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 6 luni, respectiv 1 an în cazul copilului cu dizabilități; în cuantum de 650 lei dacă persoanele îndreptățite obțin venituri după împlinirea de către copil a vârstei de 6 luni, respectiv 1 an în cazul copilului cu dizabilități.
Liberalii consideră acum că suma de 1.500 lei nu este suficient de stimulativă pentru a încuraja persoanele să se reintegreze rapid în activitate. Astfel, potrivit datelor invocate de inițiatori, suma medie plătită în luna august a fost de 3.977 lei.
Ca urmare, inițiatorii propun ca stimulentul de inserție să reprezinte 100% din cuantumul indemnizatiei lunare de creștere a copilului.
Liberalii susțin. că măsura nu determină o majorare a cheltuielilor bugetare, impactul asupra cheltuielilor bugetare fiindneutru. Dimpotrivă, inițiatorii estimează chiar un potențial impact bugetar pozitiv asupra veniturilor și cheltuielilor, din următoarele considerente:
- se pot obține venituri bugetare suplimentare din activitățile economice desfăsurate de către beneficiarii de indemnizații, prin faptul că aceștia revin mai devreme în activitățile productive;
- măsurile au o influență pozitivă asupra ocupării (în special a mamelor) și asupra eventualelor cheltuieli de asistență socială (indemnizații de șomaj etc.).
Eliminarea supraimpozitării la part-time pentru părinții cu cel puțin doi copii până în 18 ani și pentru toți tinerii până în 29 de ani
Supraimpozitarea a fost introdusă în iulie 2022 de către guvernul condus de premierul PNL Nicolae Ciucă. Coaliția de guvernare era formată la momentul respectiv din PSD, PNL și UDMR. Parte a pachetului mai amplu de măsuri fiscale, Guvernul a decis ca pentru contractele de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, contribuțiile de asigurări sociale și asigurări sociale de sănătate nu pot fi mai mici decât cele care ar rezulta din aplicarea cotelor de CAS și CASS la valoarea salariului minim brut.
Există o serie de excepții aplicabile pentru anumite categorii de persoane fizice, precum elevii sau studenții, cu vârsta până la 26 de ani, aflați într-o formă de școlarizare. Aceste excepții sunt propuse deja a fi extinse la toți tinerii sub 26 de ani.
Acum, liberalii propun extinderea sferei de aplicare a prevederii cu o nouă categorie, respectiv unul dintre părinții care are în întreținere doi sau mai mulți copii, până la împlinirea vârstei de 18 ani.
”Această măsură ar: încuraja angajatorii să ofere locuri de muncă flexibile; sprijini reintegrarea pe piața muncii a părinților (mamelor, în principal) din familiile numeroase; contribui la reducerea dependenței de prestații sociale. De asemenea, convertește dependența de prestații sociale în contribuție directă la bugetul de stat, prin creșterea numărului de persoane angajate”, consideră inițiatorii.
De asemeneam, aceștia arată că regimul fiscal aplicat la part-time pentru elevii sau studenții, cu vârsta până la 26 de ani, aflați într-o formă de școlarizare, ar trebui să acopere și situația tinerilor NEET, respectiv să se aplice tuturor tinerilor sub 29 de ani.
Aceștia din urmă sunt tineri cu vârsta mai mică de 26 de ani care nu sunt înmatriculați într-o formă de școlarizare, nu lucrează și nu se află într-un program de formare profesională și care, potrivit estimărilor, reprezintă peste 500 mii de tineri la nivel național - ponderea tinerilor NEET în România fiind de 23%, față de o medie de doar 14% la nivelul țărilor OCDE.













