Limita de cel mult 25% din valoarea unei investiții în regim de parteneriat public-privat (PPP) care ar fi revenit autorității publice a fost eliminată, potrivit unui proiect de lege promulgat de șeful statului. Proiectul, adoptat în decembrie de Parlament, aduce o serie de amendamente, inițiate de PSD, la o ordonanță de urgență, datând din 2018, de pe vremea Guvernului Dăncilă, și stabilește astfel noi condiții privind investițiile în regim de parteneriat public-privat.
De ce este important: Guvernul Dăncilă a adoptat, în mai 2018, prin ordonanță de urgență, noi modificări la Legea partaneriatului public-privat, prin care promitea să elimine problemele semnalate de mediul de afaceri, dar și lipsa normelor metodologice care au făcut până în prezent inaplicabile prevderile legislației. Actul normativ stabilea și înființarea unui Fond special de finanțare a contractelor de parteneriat public-privat. După cum a relatat Profit.ro, modificările au fost necesare pentrui că mediul de afaceri considera că modificările aduse de Guvernul Tudose Legii parteneriatului public-privat (PPP) nu au făcut decât să impună restricții Ia mecanismele absolut necesare unui PPP, anulând astfel șansele ca vreun astfel de proiect să fie implementat.
De altfel, Legea privind parteneriatul public-privat a fost adoptată la finalul anului 2016 și nici până în prezent nu este aplicabilă deoarece normele metodologice de aplicare la care face referire nu au fost adoptate.
Mai este bine de știut: Guvernul Dăncilă a aprobat o listă cu proiecte strategice, estimate la 15-20 miliarde de euro, ca urmând să fie lansate pe baza noii Legi a parteneriatului public privat, document axat în principal pe autostrăzi și spitale. Printre proiectele finanțate astfel, au fost anunțate atunci și un aeroport în sudul Bucureștiului, canalul Siret-Bărăgan, două spitale regionale și o bancă de sânge, o fabrică de mijloace de transport electrice, o pârtie de schi în Făgăraș, precum și amenjarea pentru navigație a râurilor Argeș și Dâmbovița.
Modificările promulgate acum vin la mai bine de 5 ani de la adoptarea acelor prevederi, perioadă în care, după cum a reclamat și opoziția, nu au fost adoptate normele metodologice de punere în aplicare a acestor reglementări privind parteneriatul public-privat.
Proiectul adoptat de Parlament și promulgat de președintele României, cu amendamentre inițiate de liderul PSD Alfred Simonis, modifică definiția partaeriatuului public-privat contractual, stabilind că este ”realizat în temeiul unui contract încheiat între partenerul public pe de o parte și partenerul privat pe de altă parte, contractul urmând a fi implementat prin intermediul unei societăți de proiect care este deținută integral de către partenerul privat”. Forma actuală stabilește că parteneriatul pribvat deține capitalul social.
”Aceasta ar sugera ca partenerul privat sã semneze contractul PPP împreunã cu societatea de proiect, reprezentând astfel o provocare pentru potențialii investitori și creditori. Conform bunelor practici internaționale în domeniul PPP, proiectele de parteneriat public-privat sunt finanțate pe baza principiului “non-recourse” (fără recurs direct împotriva acționarilor), sponsorii neasumându-și nicio obligație sau având obligații limitate în temeiul contractului PPP, în timp ce toate sau majoritatea obligațiilor sunt asumate de societatea de proiect. În cadrul finanțării de proiect fără recurs, sau cu recurs limitat, creditorii pot fi plătiți numai din veniturile companiei de proiect, fără a cere compensații de la investitorii de capital. Adică, obligațiile companiei de proiect sunt separate de cele ale investitorilor de capital, iar datoria este garantată de fluxurile de capital ale companiei de proiect”, arată inițiatorul amendamentului.
De asemenea, partener privat este definit investitorul privat sau asocierea de investitori privați care a fost desemnat/desemnată câștigător/câștigătoare al/a procedurii de atribuire a unui contract de parteneriat public-privat și nu investitorul privat sau asocierea de investitori privați care a semnat cu partenerul public contractul de parteneriat public-privat, cumn prevede legea acum.
Ca urmare, ”investitorul privat desemnat câștigător al procedurii de atribuire, în cazul parteneriatului public-privat contractual va înființa societatea de proiect cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat, iar în cazul parteneriatului public-privat instituțional va înființa împreună cu partenerul public societatea de proiect care va deveni parte a contractului de parteneriat public-privat”.
Un alt amendament prevede că finanțarea investițiilor care se realizează în cadrul contractelor de parteneriat public-privat se poate asigura și prin ”emitere de obligațiuni corporative de către societatea de proiect în scopul implementării proiectului de parteneriat public-privat”.
De asemenea,noua lege prevede acum că partenerul privat asigură finanțarea necesară realizării investițiilor din resurse proprii și/sau din resurse atrase din partea unor finanțatori, fiind eliminate prevederile acutale privind fondurile sau societățile de investiții private. Contribuția acestora este acum prevăzută a fi inclusă în finanțarea partenerului privat de către partenerul public, pe baza cererii depuse de către fondurile sau societățile de investiții private.
”În practica internațională responsabilitatea finanțării aparține partenerului privat, acesta urmând a întocmi oferta financiară incluzând toate tipurile de finanțări pe care se bazează, inclusiv din partea unor astfel de entități/fonduri, în baza informațiilor referitoare la costurile proiectului din studiul de fundamentare (VfM, accesibilitate, bancabilitate, alocarea riscurilor), eventual și după realizarea unor analize proprii referitoare la aceste aspect (capacitatea partenerul public de a suporta în principal eventuala contribuție la CAPEX și plățile de disponibilitate)”, explică autorul amendamentului.
Noua lege elimină limita de 25% din valoarea totală a investiției drept cotă de contribuție a partenerului public la finanțarea realizării investițiilor dintr-un contract de parteneriat public-privat, reprezentată de resurse financiare inclusiv din fonduri externe nerambursabile și contribuția națională aferentă unor astfel de fonduri.
Potrivit inițiatorului amendamentului, în conformitate cu Manualului de deficit si datorie de implementare ESA 2010, fondurile europene sunt menționate sunt neutre din punct de vedere al tratamentului statistic al tranzacției.
”Statul, în funcție de politicile sale în ceea ce privește deficitul și datoria publică poate decide cu privire la oportunitate dezvoltării de proiecte în regim PPP, existând mecanisme/ instrumente de control în acest sens”, mai susține inițiatorul.
Potrivit acestuia, în prezent ”există mai multe inițiative de pregătire a studiilor/documentațiilor necesare pentru realizarea de spitale în regim PPP în România. Analizele efectuate până în prezent indică faptul că o structurare corectă a acestor proiecte de infrastructură socială presupune o contribuție consistentă a autorităților publice la costurile de capital. Această contribuție va avea ca principal efect creșterea atractivității proiectului pentru mediul de afaceri, stimulând concurența între potențialii ofertanți și respectiv creșterea încrederii mediului bancar în viabiliatea proiectului, iar pentru autoritațile/entitățile contractante scăderea substanțială a viitoarelor plăți de disponibilitate”.
Alte prevederi clarifică modalitatea de constituire, cuprindere în bugetele ordonatorilor principali de credite precum și utilizarea fondurilor publice de către autoritățile publice cu rol de partener public în contractele de PPP. Astfel propunerile stabilesc faptul că sumele puse la dispoziție de partenerul public pentru realizarea investiției se aprobă în baza studiilor de fundamentare aprobate după caz, de către Guvern, respectiv autorități deliberative.
În ceea ce privește prevederea de la art.34, alin.(1), litera a) din OUG nr.39/2018, conform căreia partenerului public îi este permis să acorde societății de proiect anumite drepturi asupra bunurilor publice din domeniul public (concesiune, închiriere) în cadrul unui proiect PPP, fără a organiza o licitație separată, autorul amendamentelor arată că în prezent nu există prevederi care să clarifice dacă drepturile respective sunt cu titlu gratuit sau dacă partenerul privat urmează să plătească redevențe/chirii pentru aceste drepturi.
”În buna practică internațională aceste drepturi în cazul contractului de PPP sunt cu titlu gratuit”, este argumentat, astfel că partenerul privat va avea ”drepturi de concesiune asupra bunurilor proprietate publică sau drepturi născute din închirierea bunurilor proprietate publică, utilizarea acestor bunuri proprietate publică realizându-se fără perceperea de redevențe sau după caz chirii”.
Noua lege instituie și mecanismul prin care sunt mandatate entitățile juridice care administrează participațiile statului în companiile de proiect care implementează respectivele contracte de parteneriat public-privat să asigure reprezentarea la instanțe arbitrale internaționale și, după caz, în fața unor instanțe naționale din aceste jurisdicții pentru soluționarea litigiilor ce decurg din implementarea contractelor PPP.
Totodată, se prevede ca achiziționarea serviciilor juridice pentru reprezentare să se realizeze prin derogare de la aplicarea prevederilor art.I alin.(3) lit.a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative.
”Pentru apărarea interesului public în cazul denunțării unor contracte de parteneriat public-privat unde statul român este parte, în cadrul cărora nu s-au respectat clauzele contractuale și pentru care inițierea unor proceduri privind reprezentarea statului într-un termen scurt, pentru nu se crea riscul ca partea română să nu fie reprezentată sau să fie reprezentată necorespunzător din cauza timpului scurt alocat pregătirii apărării, se impune reglementarea acestui proces de reprezentare în ceea ce privește procedurile arbitrale internaționale pentru contactele de parteneriat public-privat”, arată autorul amendamentului.
Liderul PSD mai arată că Unitatea de management a investițiilor publice din cadrul Ministerului Finanțelor derulează în prezent un proiect de asistență tehnică, prin DG-REFORM, proiect prin care se realizează analiza bunelor practici la nivel european în pregătirea proiectelor PPP, se elaborează clauze contractuale standard pentru proiecte PPP, ghiduri și metodologii de pregătire a proiectelor abordate în regim de parteneriat public-privat.
Noua lege prevede că în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a noii legi Ministerul Finanțelor, prin structura de specialitate, respectiv Unitatea de management a investițiilor publice, asigură emiterea de ghiduri și metodologii în vederea pregătirii proiectelor de parteneriat public-privat, în conformitate cu bunele practici internaționale, aprobate prin ordin de ministru.
