Măsura a fost inițiată săptămâna trecută de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, în calitate de senator și a fost adoptată acum rapid, prin vot, de cătere Senat, urmând a fi transmisă pentru vot final dreputaților.
Inițiativa vine în contextul în care, la a treia modificare a PNRR, România va mai pierde cel puțin 1,2 miliarde euro din cele peste 8,06 miliarde euro din componenta de împrumuturi negociată anul trecut cu Comisia Europeană.
Chiar premierul Bolojan a anunțat că pentru recepția lucrărilor din PNRR, Comisia a acceptat un astfel de mecaniusm, pentru că unele dintre lucrări sunt finalizate parțial, iar investiții noi, din motive birocratice, nu vor putea fi racordate, de exemplu, la rețelele electrice.
”Faptul că s-a acceptat că în cazul acestor investiții foarte multe la autoritățile locale, sunt mii de investiții care sunt gestionate de autoritățile locale, să poată fi recepționate fiind finalizate parțial, este un aspect important pentru că, din nou, salvăm fonduri importante”, a anunțat premierul Ilie Bolojan.
Acum, și ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, arată că: ”Cu ocazia ultimilor renegocieri cu Comisia Euopeană pe refomele și investițiile din cadrul PNRR, prezenta propunere de procedură a fost prezentată și discutată de multiple ori, Comisia Euopeană considerând procedura prezentă ca fiind acceptabilă de implementat”.
Ministrul afirmă că în actualul context, în care România se aflăîn etapa decisivă a implementării investițiilor asumate prin PNRR, statul român nu își mai poate pemite ca obiective de investiții realizate în proporție covârșitoare să rămână blocate din cauza unor ”rigidități procedurale care nu afectează siguranța și funcționalitatea acestora”.
”În practică însă, implementarea acestor proiecte este frecvent afectată de blocaje apărute în etapa recepției la terminarea lucrărilor. Deși lucrările esențiale sunt finalizate, executate confom proiectului tehnic și permit utilizarea construcției confom destinației aprobate, recepția nu poate fi realizată din cauza unor lucrări auxiliare nefinalizate sau a întârzierilor în realizarea branșamentelor definitive la utilități”, susține ministrul Cseke.
Dupoă cum amintește chiar acesta, în forma actuală, legislația privind recepția construcțiilor consacră regula recepției unitare la finalizarea integrală a lucrărilor autorizate.
Potrivit ministrului, această regulă rămâne fundamentul sistemului de calitate în construcții, însă practica administrativă a demonstrat necesitatea unui mecanism excepțional, care să permită evitarea blocării investițiilor publice aproape finalizate, fără a afecta siguranța construcțiilor sau respectarea normelor tehnice.
În acest sens, propunerea legislativă introduce posibilitatea ca, în mod excepțional, comisia de recepție să poată admite recepția lucrărilor esențiale și să suspende exclusiv recepția lucrărilor auxiliare nefinalizate.
Cseke Attilia garantează că un astfel de mecanism nu ar afecta în niciun fel calitatea în construcții și nu pemite recepționarea unor lucrări necorespunzătoare sau incomplete.
”În mod expres, nicio lucrare care influențează rezistența și stabilitatea construcției, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea, protecția mediului, siguranța în exploatare sau eficiența energetică nu poate fi încadrată în categoria lucrărilor auxiliare.
Prin umare, mecanismul propus nu permite sub nicio fomă „recepționarea unor construcții neterminate", ci exclusiv separarea unor lucrări secundare, fără impact asupra funcționalității și siguranței obiectivului de investiții”, mai susține ministrul Deazvoltării.
Dispozițiile noii legi se vor aplica investițiilor publice finanțate din:
a) fonduri europene;
b) Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR);
c) bugetul de stat;
d) bugetele locale;
e) alte surse legal constituite.
De asaemenea, viitoarea lege se va aplica, fară a se limita la:
a) lucrări de renovare energetică și/sau renovare integrată a clădirilor;
b) lucrări de construire a clădirilor noi;
c) alte investiții publice pentru care este necesară recepția lucrărilor în vederea decontării și utilizării fondurilor publice.
Proiectul prevede că aplicarea mecanismului prevăzut nu va fi obligatorie.
În situația în care toate lucrările aferente investiției sunt finalizate integral șa data recepției, recepția se realizează în mod unitar, potrivit regimului general aplicabil construcțiilor. Regula generală rămâne recepția unitară a obiectivului de investiții după finalizarea integrală a tuturor lucrărilor.
Pentru a preveni orice utilizare abuzivă a acestui mecanism, legea instituie garanții cumulative, arată ministrul Cseke.
Încadrarea lucrărilor se va realiza printr-o notă tehnică elaborată cu participarea beneficiarului, proiectantului general, proiectanților de specialitate, verificatorilor de proiecte atestați, executantului și dirigintelui de șantier, fiecare asumând răspunderea profesională corespunzătoare.
Totodată, valoarea lucrărilor auxiliare este limitată la maximum 5% din valoarea contractului, tocmai pentru a menține caracterul excepțional al procedurii și pentru a preveni orice posibilitate de utilizare a acesteia ca mecanism de finalizare formală a unor investiții insuficient executate.
Potrivit inițiatorului, acest prag asigură faptul că investiția este, în esență, finalizată, iar lucrările rămase au caracter strict marginal.
De asemenea, proiectul instituie obligația finalizării lucrărilor auxiliare într-un temen de maximum 120 de zile de la data recepției lucrărilor esențiale, temen care are rolul de a preveni perpetuarea unor situații provizorii și de a garanta închiderea rapidă și completă a investiției.
Cu toiate acestea, prelungirea acestui temen este pemisă în ”situații obiectiv justificate, independente de voința beneficiarului sau executantului”.
Proiectul reglementează și situațiile frecvent întâlnite în practică privind întârzierea realizării branșamentelor definitive la rețeaua de energie electrică sau alte utilități.
În aceste cazuri, recepția poate fi realizată în prezența unor soluții tehnice provizorii funcționale, cu condiția demonstrării ”demersurilor efectuate pentru realizarea racordării definitive” și a respectării tuturor cerințelor de siguranță și securitate în exploatare.
Proiectul aduce reglementări și la recepția pentru investițiile de infrastructură feroviară de interes național.
Inițiativa legislativă instituie posibilitatea recepției pe faze de execuție corespunzătoare specialităților de lucrări sau pe sectoare sau loturi de infrastructură.
”Acest mecanism răspunde specificului telmic al inffastructurii feroviare, unde interoperabilitatea, siguranța circulației și continuitatea exploatării impun verificări etapizate, dar nu justifică blocarea punerii în ftncțiune a unor componente finalizate și confome”, susține inițiatorul.
Potrivit acestuia structura comisiei de recepție, incluzând reprezentanți ai investitorului, ai ordonatorului principal de credite, specialiști de domeniu și supervizorul lucrărilor, va asigura un nivel adecvat de control tehic și financiar în fiecare etapă de execuție.
”Soluțiile propuse nu reduc exigențele de calitate, nu afectează siguranța construcțiilor și nu diminuează responsabilitățile profesionale ale actorilor implicați în procesul de construire, ci introduc un instrument procedural necesar pentru eficientizarea implementării investițiilor publice”, conchide ministrul Dezvoltării.
