Parlamentul, prin votul final al deputaților, a adoptat proiectul de lege privind utilizarea semnăturii electronice, care prevede efecte juridice în cazul fiecărui tip de astfel de semnătură (electronică calificată, electronică avansată şi electronică simplă), condiţiile prestării serviciilor de încredere de către persoane de drept privat, cât și atribuţiile autorităţilor şi instituţiilor publice în domeniu. De asemenea, certificatul pentru semnătura din buletinul electronic va avea o limită de 5 ani, față de 2 ani pentru certificatul de semnătură avansată.
Pentru a intra în vigoare, proiectul mai trebuie promulgat de șeful statului.
Proiectul de lege a fost redactat de actualii guvernanți și a fost adoptat de senatori, ocazie cu care, după cum a relatat Profit.ro, proiectul a încins spiritele în comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială a Senatului, deoarece Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) a propus amendamente care anulau aproape total recunoașterea efectelor juridice și pentru alte semnături decât cele calificate.
Inițiatorii proiectului subliniază că propunerile au susţinerea membrilor unui grup ”Law and Technology Lab”, din care au făcut parte reprezentanţii ai autorităților și mediului de afaceri.
De ce este important: După cum a relatat Profit.ro, în trecut au mai existat proiecte care au propus ca toate tipurile de semnături electronice, avansate sau simple, să aibă efect juridic. Pe fondul recentei pandemii de Covid-19, Guvernul a impus autorităților publice să accepte de la cetățeni și firme documente semnat electronic și să utilizeze servicii de certificare a semnăturii furnizate de terți. Serviciul de Telecomunicații Speciale a fost desemnat în cele din urmă să furnizeze excluiv astfel de servicii pentru instituțiile de stat.
Chiar înainte de pandemie, însă, autoritățile au avut în vedere schimbarea cadrului legislativ privind semnătura electronică. Mai mult, acum semnătura electronică poate fi folosită la întocmirea tuturor documentelor aferente contractului individual de muncă, iar cartea electronică de identitate va putea integra semnătura electronică.
Mai este bine de știut: Conform regulamentului european,
- ”semnătură electronică” înseamnă date în format electronic, atașate la sau asociate logic cu alte date în format electronic și care sunt utilizate de semnatar pentru a semna;
- ”semnătură electronică avansată” înseamnă o semnătură electronică ce îndeplinește următoarele cerințe: (a) face trimitere exclusiv la semnatar; (b) permite identificarea semnatarului; (c) este creată utilizând date de creare a semnăturilor electronice pe care semnatarul le poate utiliza, cu un nivel ridicat de încredere, exclusiv sub controlul său; (d) este legată de datele utilizate la semnare astfel încât orice modificare ulterioară a datelor poate fi detectată;
- ”semnătură electronică calificată” înseamnă o semnătură electronică avansată care este creată de un dispozitiv de creare a semnăturilor electronice calificat și care se bazează pe un certificat calificat pentru semnăturile electronice.
Situația actuală
”În prezent, în România există un cadru legal general desuet, respectiv Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică şi Legea nr. 451/2004 privind marca temporală, ambele acte normative fiind emise înainte de intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) nr. 910/2014. Deşi au creat timp de două decenii un cadru legal deschis dezvoltării pieţei de servicii de încredere în România, aceste acte normative sunt depăşite de progresul tehnic, de evoluţia şi de nevoile pieţei, de informatizarea sectorului public şi de noile contexte de utilizare a semnăturii electronice”, se arată în motivarea proiectului.
Astfel, actele normative naţionale cu caracter special nu prezintă în prezent un criteriu consecvent în ceea ce priveşte utilizarea unui anumit tip de semnătură electronică, consideră inițiatorii, iar în lipsa unui cadru general care să expună cu claritate criteriile de utilizare, condiţiile şi efectele juridice ale fiecărui tip de semnătură electronică, legislaţia specială conţine dispoziţii nişate pe anumite domenii, fără a putea crea analogii sau a identifica criterii previzibile pentru utilizarea unui anumit tip de semnătură electronică.
”În lipsa unor dispoziţii clare care să ajute la determinarea tipului de semnătură aferent unui document, prin diverse legi speciale s-a creat un cadru juridic în care nu se poate identifica niciun reper predictibil pentru a cunoaşte criteriile conform cărora părţile ar opta pentru un anumit tip de semnătură electronică, precum şi riscurile şi efectele fiecărui tip de semnătură electronică.
În prezent, nu există niciun act normativ din dreptul pozitiv român care să confere semnăturii electronice avansate efecte juridice generale, ci doar semnăturii electronice calificate. Efecte juridice speciale au fost conferite semnăturii electronice avansate (semnăturii electronice extinse) exclusiv prin legi speciale. Aceste demersuri au condus la crearea unui cadru legislativ incoerent, care nu are ca numitor comun folosirea unui anumit tip de semnătură electronică pentru un anumit tip de act juridic sau alte criterii juridice sau logice pentru a deosebi tipul actelor, şi a anticipa semnătura electronică cerută de lege pentru a semna un anumit act juridic”, mai arată inițiatorii.
Potrivit acestora, este nevoie prin urmare de un cadru legislativ unitar, de drept comun, care să stabilească principii directoare privind efectele juridice generale ale fiecărui tip de semnătura electronică, pentru a asigura principiul predictibilității legii.
Deputații au adus o serie de modificări proiectului, la sugestia Ministerului Justiției, în principal, și a Consiliului Legislativ.
Prevederile legii
Conform formei adoptate, legea votată stabilește condițiile utilizării semnăturii electronice, sigiliului electronic, mărcii temporale electronice și documentelor electronice cărora li s-a aplicat o semnătură electronică, o marcă temporală electronică sau un sigiliu electronic și stabilește condițiile prestării serviciilor de încredere și atribuțiile autorităților și instituțiilor publice în domeniul prestării serviciilor de încredere..
Efecte juridice generale
Toate tipurile de semnătură electronică prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 910/2014 sau în prezenta lege produc efecte juridice și pot fi utilizate ca mijloace de probă în fața instanțelor de judecată.
Actul juridic în format electronic, semnat cu tipul de semnătură electronică prevăzut de lege sau cu semnătura electronică calificată, produce aceleași efectele juridice ca același act juridic în format letric.
Valabilitatea semnăturii electronice se verifică în raport cu condițiile pe care trebuie să le îndeplinească la momentul semnării ocumentului electronic, iar expirarea valabilității certificatului în baza căruia a fost aplicată semnătura nu afectează valabilitatea sau efectele documentului semnat. Prevederile prezentului alineat sunt valabile și în cazul semnăturilor electronice avansate care nu se bazează pe un certificat pentru semnătură electronică, ci folosesc alte tehnologii.
Perioada maximă de valabilitate a certificatului pentru semnătura electronică avansată se stabilește de emitentul certificatului pentru o perioadă de maxim 2 ani. Autoritatea de supraveghere și reglementare în domeniu este responsabilă pentru stabilirea perioadelor de valabilitate în cazul semnăturilor electronice avansate care nu se bazează pe un certificat pentru semnătură electronică, ci folosesc alte tehnologii.
Prin excepție , certificatul pentru semnătură electronică avansată emis conform legii de către Ministerul Afacerilor Interne și înscris pe cartea electronică de identitate, este valabil pentru o perioadă de maximum 5 ani.
Efecte juridice în funcţie de tipul de semnătură electronică
(1) Documentul electronic semnat cu o semnătură electronică calificată este asimilat, în ceea ce priveşte condiţiile şi efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată, în condiţiile art. 25 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 910/2014. Semnătură electronică calificată produce aceleaşi efecte juridice ca semnătura olografa.
(2) Documentul electronic emis de către o autoritate sau o instituţie publică sau de către o persoană în exercitarea şi în limitele atribuţiilor sale de putere publică, semnat cu o semnătură electronică calificată, sau care are aplicat un sigiliu electronic calificat este asimilat unui înscris autentic.
(3) În cazul în care, potrivit legii forma scrisă este cerută ca o condiție de validitate a unui act juridic, documentul electronic îndeplinește această cerință dacă a fost semnat cu o semnătură electronică calificată sau cu o semnătură electronică avansată care, în condițiile prezentei legi, produce aceleași efecte precum semnătura olografă.
(4) În cazul în care potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiţie de probă a unui act juridic, documentul electronic îndeplineşte această cerinţă dacă a fost semnat cu o semnătură electronică calificată, o semnătură electronică avansată sau cu o semnătură electronică simplă, în condițiile alin. 9.
(5) Documentul electronic semnat cu o semnătură electronică avansată produce aceleaşi efecte juridice ca şi un înscris semnat cu o semnătură olografă în oricare dintre următoarele cazuri:
a) actul juridic a fost semnat cu o semnătură electronică avansată creată cu un certificat pentru semnătură electronică emis de o autoritate sau o instituție publică din România sau de un prestator de servicii de încredere calificat;
b) documentul electronic este recunoscut de cel căruia îi este opus, recunoașterea putând să rezulte și din faptul neechivoc al executării în tot sau în parte, de către cel care contestă semnătura electronică avansată, a obligațiilor care s-au născut din documentul electronic;
c) părţile au agreat în mod expres, printr-un înscris distinct, semnat cu semnătură olografa sau cu semnătură electronică calificată, faptul că vor conferi semnăturii electronice avansate efectele juridice ale semnăturii olografe. Părţile confirmă prin acelaşi act faptul că au înţeles riscurile şi sarcina probei privind semnătura electronică avansată. în cazul raporturilor juridice în care ambele părţi sunt profesionişti în sensul art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înscrisul distinct se poate semna şi cu semnătură electronică avansată.
(6) Documentul electronic semnat cu o semnătură electronică avansată emis de o persoană juridică de drept privat şi utilizată într-un sistem închis produce în acel sistem închis aceleaşi efecte juridice ca şi un înscris semnat cu o semnătură olografă.
(7) În interacţiunea dintre utilizatorii unui sistem electronic închis, membrii sistemului pot agrea valoarea şi efectele juridice pentru orice tip de semnătură electronică.
(8) Prevederile alin. (7) sunt aplicabile pentru orice sistem electronic în care toţi participanţii sunt identificaţi cu un nivel de asigurare ridicat sau substanţial, în conformitate cu punctele 2.1.2 şi 2.1.3 din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1502 al Comisiei din 8 septembrie 2015 de stabilire a unor specificaţii şi proceduri tehnice minime pentru nivelurile de asigurare a încrederii ale mijloacelor de identificare electronică în temeiul articolului 8 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă. Aceste sisteme electronice sunt supuse unui proces de auditare, care va trebui repetat cel puţin o dată la doi ani şi care vizează cel puţin securitatea datelor şi garantarea trasabilităţii tuturor acţiunilor utilizatorilor din sistem ce vizează autentificarea şi semnarea electronică. Prin ordinul prevăzut la art. 10 alin. (4) se vor stabili obiectivele concrete ale procesului de auditare și procedura prin care autoritatea de supraveghere și control în domeniu menține evidența acestor audituri.
9) Documentul electronic semnat cu semnătură electronică simplă produce aceleaşi efecte juridice ca şi un înscris semnat cu o semnătură olografă în oricare dintre următoartele cazuri:
a) în cazul actelor de patrimonial evaluabile în bani cu o valoare mai mică de jumătate din salariul minim brut pe economie la data semnării actului;
b) înscrisul semnat cu o semnătură electronică simplă este recunoscut de cel căruia îi este opus, recunoașterea putând să rezulte și din faptul neechivoc al executării în tot sau în parte, de către cel care contestă semnătura electronică simplă, a obligațiilor care s-au născut din înscrisul în formă electronică;
c) în cazul în care ambele părți sunt profesioniști în sensul art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2003 privind Codul Civil, cu modificările și completările ulterioare, acestea au agreat în mod expres printr-un înscris semnat cu semnătură olografă sau cu semnătură electronică calificată, că vor conferi semnăturii electronice simple efectele juridice ale semnăturii olografe. Părțile confirmă prin același act că au înțeles riscurile și sarcina probei privind semnătura electronică simplă.
(Ca urmare, toate tipurile de semnătură electronică prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 910/2014 sau în noua lege vor produce efecte juridice şi vor putea fi utilizate ca mijloace de probă în faţa instanţelor de judecată.)
În sensul art. 309 alin. 2 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, actele juridice în care una dintre părți este profesionist pot fi probate și fără a exista un înscris în formă electronică semnat. În cazul în care se încheie un înscris în formă electronică, proba acestuia poate fi făcută prin orice tip de semnătură electronică aplicată pe acesta.
În plus, autorităţile şi instituţiile publice vor fi obligate să accepte documente electronice semnate cu o semnătură electronică, aplicată în conformitate cu dispoziţiile legii şi ale Regulamentului (UE) 910/2014, iar documentele emise de către autorităţile şi instituţiile publice ca urmare a primirii unor documente semnate electronic se comunică în format electronic, cu excepţia situaţiei în care există o cerere contrară.
Nouua lege descrie în mod explicit prestarea serviciilor de încredere de către prestatorii de servicii de încredere înregistraţi în România, condiţiile de dobândire a acestei calităţi şi obligaţiile pe parcursul desfăşurării activităţii, cu sancţiunile aferente încălcării acestora.
În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a noii legi, procedura de acordare, suspendare și retragere a statutului de prestator de servicii de încredere calificat în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 910/2014 se aprobă, la propunerea ADR, prin ordin al ministrului cercetării, inovării și digitalizării, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
