Proiectul legislativ a fost ințiat de AUR și deși avea raport de respingere, cu voturile PSD, raportul a fost respins și a fost adoptată inițiativa de modificare a Codului fiscal.
Proiectul instituie un mecanism de diferențiere fiscală în materia impozitului pe teren, prin raportare la utilizarea efectivă a terenurilor agricole în activitățile zootehnice, constând în stabilirea unui plafon de aplicare a facilității fiscale la nivelul exploatațiilor agricole de până la 5 ha, prin reducerea graduală a impozitului pe terenul din extravilan din categoriile de folosință arabil, pășune, fâneață, vie sau livadă, cu 50%, 75% sau 100%, în funcție de încărcătura animală aferentă exploatației agricole.
Guvernul Bolojan a transmis Parlamentului că nu susține inițiativa, subliniind că din perspectiva veniturilor bugetare locale, încasările din impozitul pe terenul din extravilan au fost în anul 2025 în sumă de 791,4 milioane lei, iar aplicarea măsurii propuse prin inițiativa legislativă ar conduce la diminuarea acestor venituri.
Inițiatorii subliniază că potrivit datelor oficiale ale Comisiei Europene, structura agriculturii din România este caracterizată de predominanța exploatațiilor de mici dimensiuni, aproximativ 90% dintre acestea având sub 5 hectare. În acest context, utilizarea terenului este realizată, în principal, în cadrul gospodăriilor individuale, în care activitățile zootehnice sunt direct corelate cu exploatarea terenului.
Autorii proiectului arată că în forma actuală, Codul fiscal nu integrează un criteriu de diferențiere a terenurilro agricole în funcție de utilizarea efectivă a terenului, ceea ce conduce la aplicarea uniformă a impozitului in situații diferite din punct de vedere economic.
”Stabilirea plafonului de aplicare a facilității fiscale la nivelul exploatațiilor agricole de până la 5 hectare are în vedere orientarea măsurii către segmentul predominant al agriculturii din România, caracterizat prin exploatații de dimensiuni reduse. (...) Limitarea facilității la acest prag răspunde, totodată, cerințelor de proporționalitate și eficiență bugetară, prin excluderea exploatațiilor de dimensiuni mari, care dispun de o capacitate economic ă superioară și pentru care acordarea unei reduceri fiscale nu se justifică în aceeași măsură”, argumentează autorii proiectului.
Aceștia subliniază că potrivit datelor oficiale publicate de Ministerul Finanțelor și Institutului Național de Statistică, veniturile bugetelor locale sunt constituite în principal din impozitul pe clădiri, cote și sume defalcate din impozitul pe venit, precum și din TVA, în timp ce impozitul pe terenuri, în ansamblu, are o pondere secundară în structura veniturilor proprii.
”În interiorul acestei categorii, impozitul pe terenurile agricole situate în extravilan reprezintă o subcomponentă marginală, determinată prin aplicarea unor valori fixe pe hectar, stabilite prin Codul fiscal, situate, în mod obișnuit, la niveluri reduse. Conform reglementărilor in vigoare din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aceste valori sunt de ordinul zecilor de lei pe hectar, ceea ce conduce, în practică, la un nivel anual al impozitului pe hectar semnificativ inferior altor forme de impozitare locală. Prin natura sa, impozitul pe terenurile agricole extravilane are un nivel redus și o contributie limitată la veniturile locale, comparativ cu impozitul pe clădiri și alte surse fiscale. În aceste condiții, măsura nu este de natură să genereze veritabile dezechilibre bugetare la nivel local”, consideră inițiatorii.
Prevederile proiectului
La articolul 465 alineatul (7) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (71), se introduce un nou alineat, alin. (72), cu următorul cuprins:
(72) Pentru terenurile din categoriile de folosință arabil, pășune, fâneață, vie sau livadă, situate in extravilan, inscrise in registrul agricol și pentru care contribuabilul datorează impozit/taxă pe teren, nivelul impozitului/taxei prevăzut la alin. (7) se reduce in funcție de încărcătura animală aferentă exploatației agricole, după cum urmează:
a) pentru terenurile cu suprafața de până la 1 ha inclusiv al căror titular deține un efectiv de minimum 0,5 UVM inscris in registrul agricol, impozitul/taxa pe teren se reduce cu 100%;
b) pentru terenurile cu suprafața mai mare de 1 ha și de până !a 5 ha inclusiv se aplică reducerea astfel:
i) 50% reducere pentru cel puțin 0,5 UVM/ha, dar nu mai mult de 0,7 UVM/ha;
ii) 75% reducere pentru cel puțin 0,7 UVM/ha, dar nu mai mare de 1 UVM/ha;
iii) 100% reducere pentru cel purin 1 UVM/ha.
Încărcătura animală se determină pe baza date/or înscrise în registrul agricol la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior celui pentru care se calculează impozitul.
Art. II. - În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Guvernul va aproba, prin hotărâre, normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi, care vor stabili cel puțin:
a) modalitatea de acordare a facilității;
b) verificarea îndeplinirii condițiilor;
c) documentele justificative;
d) stabilirea coeficienților de conversie în unități vită mare pentru speciile de animale, inclusiv pentru cele neprevăzute expres de normele în vigoare.
Art. III. - Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie a anului următor de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
















