Motorina s-a ieftinit în ultimul an și jumătate cu 2 lei pe litru, iar benzina cu 1,7 lei pe litru, ceea ce ar echivala cu o majorare a venitului disponibil al românilor cu aproximativ 3%. Aceasta în condițiile menținerii aceluiași consum de carburanți și aceleiași ponderi în coșul de consum, de 8-9%.
Dacă în iunie 2014 un litru de benzină sau de motorină costau 6,3 lei, în prezent, motorina se vinde cu 4,3 lei pe litru, iar benzina cu 4,6 lei pe litru.
Însă există români și români, unii care utilizează mai mult, iar alții mai puțin intens mașina personală. În cazul unui posesor de mașină diesel, care-și umple lunar un rezervor de 40 de litri, în urma reducerii prețului motorinei, acestuia îi rămân în buzunar 80 de lei, în comparație cu luna iunie a anului 2014. Suma este echivalentă cu o majorare cu 4,2% a câștigului salarial mediu net pe economie, care în noiembrie 2015 a fost, potrivit INS, de 1.918 lei.
CITEȘTE ȘI De ce nu se ieftinesc mai agresiv benzina și motorina în România? Raportat la câștigul salarial mediu brut pe economie, de 2.659 lei, economia realizată de respectivul șofer echivalează cu o reducere cu 25% a impozitului pe venit, de la 349 lei la 269 lei, sau cu o scădere a acestuia de 16 la 12%.
Ieftinirile din ultimul an și jumătate sunt mai mari decât accizele încasate de stat de pe urma motorinei, de 1,89 lei/litru. Dacă statul ar fi vrut să contribuie la ieftinirea carburanților într-un procent similar cu cel rezultat din reducerea prețului petrolului, ar fi trebuit să reducă acciza la motorină cu 88% (pentru că acciza este purtătoare de TVA), de la 1,89 lei/litru la 0,22 lei/litru, iar pe cea la benzină cu 70%, de la 2 lei/litru la 0,6 lei/litru.
La nivel macro, dacă luăm în calcul faptul că anual în România se consumau aproximativ 7 miliarde de litri de carburanți (din care 75% motorină), ieftinirea benzinei și motorinei ar fi echivalat cu un transfer de 13-14 miliarde de lei din sectorul petrolier către gospodării, sectorul de transporturi și alte sectoare economice.
Prețurile micșorate ale carburanților ar fi trebuit să stimuleze consumul
Unii economiști și analiști, care susțin stimularea creșterii economice prin sporirea consumului, ar trebui să fie fericiți, însă realitatea economică nu prea le dă dreptate. Teoretic, prețul carburanților are efect direct asupra nivelului venitului disponibil al persoanelor fizice și un efect indirect asupra costului de producție și transport al firmelor. Cu alte cuvinte, de pe urma scăderii cu 30% a prețului carburanților din ultimul an și jumătate ar fi trebuit să beneficieze și persoanele fizice, prin majorarea venitului disponibil, și companiile, prin reducerea costurilor. De micșorarea costurilor firmelor ar fi trebuit să beneficieze în final tot persoanele fizice, ca urmare a scăderii prețurilor bunurilor pentru producția și transportul cărora carburanții au un rol important.
Calculul de-acasă nu se potrivește cu cel din târg
Însă cum calculul de-acasă nu se potrivește cu cel din târg, datele INS arată că, deși în cursul anului 2015 motorina s-a ieftinit cu 70 de bani, iar benzina cu 40 de bani pe litru, comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule a crescut anul trecut cu 5,9% față de 2014. Cu alte cuvinte, excedentul de lichidități care ar fi trebuit să rămână în buzunarul contribuabililor a fost direcționat tot către achiziționarea de carburanți. Reducerea prețurilor a fost compensată cu vârf și-ndesat de majorarea consumului de benzină și motorină în 2014.
Așa se face că, potrivit ultimului raport asupra inflației, scăderea prețului carburanților a avut un efect negativ de doar 0,2% la rata anuală a inflației. E drept că raportul BNR este din noiembrie 2015, când prețul carburanților se afla undeva la 5 lei pe litru. Față de ianuarie 2015, când prețul motorinei se situa la 5,3 lei pe litru, iar cel al benzinei de 5 lei pe litru, până în septembrie 2015, ieftiniri de 30 de bani pe litru înregistrase doar motorina.
Presiuni deflaționiste accentuate
BNR anticipează că efectul combustibililor asupra ratei inflației va fi și în acest an tot de -0,2%. Numai că deja realitatea nu mai corespunde estimărilor BNR, care, chiar și în scenariul său modificat, vedea prețul petrolului Brent pentru finalul anului trecut și începutul acestui an la 50 de dolari pe baril, după care ar fi urmat în cursul lui 2016 o revenire timidă a acestuia. De o lună de zile, petrolul Brent oscilează între 30 și 35 de dolari pe baril, supraproducția și nivelurile record al stocurilor influențând decisiv anticipațiile antreprenorilor.
“O evoluție relativ mai temperată a prețului petrolului, coroborată cu o eventuală apreciere sub așteptări a dolarului SUA în raport cu euro, ar fi de natură să amplifice pe termen scurt influența dezinflaționistă, directă și indirectă, a prețului combustibililor și a altor importuri, dar să și stimuleze, pe orizontul mai îndepărtat de timp, atât cererea internă - prin scăderea costurilor de producție și sporirea venitului real disponibil al populației -, cât și cererea externă adresată economiei naționale”, comenta BNR în capitolul alocat riscurilor asupra inflației în noiembrie 2015.
BNR ar trebui să-și revizuiască scenariul de evoluție al prețului petrolului Brent
Numai că, între timp, dolarul și-a continuat tendința de apreciere, iar prețul petrolulului nu numai că a avut “o evoluție relativ mai temperată”, ci și-a continuat scăderea accelerată din ultimul an și jumătate, când a coborât cu peste 70%. De la raportul BNR din noiembrie, petrolul Brent a pierdut peste 30%, și nu doar câteva procente în ultimul trimestru din 2015, care urmau să se compenseze cu o creștere similară în primul trimestru al acestui an, potrivit scenariului BNR.
Așa se face că, foarte probabil, petrolul și influența combustibililor asupra ratei inflației vor fi vedetele noului raport asupra inflației pe care BNR urmează să îl prezinte în această lună.
