Șoferii, companiile petroliere și cele furnizoare de servicii petroliere, guverne și instituții internaționale stau în aceste zile cu ochii pe evoluția prețului petrolului pentru a-și putea face planuri de viitor.
Mai mulți indicatori, bugete ale statelor și companiilor, deficite, investiții, disponibilizări, rate ale șomajului și cursuri de schimb valutar - toate acestea depind de evoluția viitoare a prețului internațional al petrolului.
Ca și cum nu ar fi fost suficient, soarta întregii economii globale se află în balanță în aceste zile. Un preț al petrolului extrem de scăzut, sub 35 de dolari pe baril, este însoțit statistic, în proporție de peste 70% de o perioadă de recesiune a economiei mondiale.
Evoluția prețului petrolului și recesiunile globale
Notă: Dungile verticale gri reprezintă recesiuni globale
Situația este mai gravă decât cea din urmă cu un an, când prețul scăzuse față de maximul anului 2014 cu aproximativ 50%. În 2015, tendința a continuat, iar cotațiile au coborât cu încă 39% față de nivelul de la începutul anului.
“Cotațiile” statelor și companiilor - în picaj
Drept urmare, acțiunile companiilor din domeniu, fie că este vorba de giganți petrolieri, de companiile de exploatare, de companiile de servicii petroliere sau de cele de transport au avut de suferit. Unele dintre acestea au înregistrat deprecieri de peste 50%.
Nici “cotațiile” statelor principale exportatoare/producătoare de petrol nu au dus-o mai bine. Principalii indicatori ai economiilor acestora (deficitul bugetar și cursul valutar) au dezamăgit. Deficitele bugetare ale statelor exportatoare au explodat, iar monedele respective s-au depreciat considerabil, rubla fiind cel mai bun exemplu în acest sens. De altfel, mai multe state, printre care Iranul și Arabia Saudită au adoptat măsuri prin care să-și micșoreze dependența bugetară de veniturile din exportul de petrol (Iranul la 25% din total venituri bugetare, Arabia Saudită la 70%). În cazul Arabiei Saudite reducerea nu este una considerabilă față de 2015 (când veniturile din exportul de petrol au echivalat cu 73% din totalul veniturilor bugetare, însă reprezintă o confirmare a tendinței începută în 2014, când nu mai puțin de 93% din totalul veniturilor bugetare proveneau din exportul de țiței.
Bugete construite pe un preț al barilului de 35-40 dolari
Dacă Iranul și-a construit bugetul pe un preț mediu al petrolului în 2016 de 35-40 de dolari, iar Rusia și-a anunțat recent intenția de a reduce nivelul de 50 de dolari pe baril pe care și-a construit bugetul pentru anul viitor, Arabia Saudită anticipează un preț de 37 de dolari. Pentru 2015, Arabia Saudită folosise la realizarea bugetului un preț mediu al barilului de 47 de dolari. Drept urmare veniturile din exportul de petrol ale saudiților se vor reduce cu 23%, la 118 miliarde de dolari, de la 131 miliarde în 2015.
Evoluția petrolului Brent în 2015
SUA și-a majorat producția cu 3,2 milioane de barili pe zi în ultmii 3 ani
Pentru a putea anticipa la ce ne putem aștepta de la petrol anul viitor ar trebui să înțelegem de ce a scăzut prețul cu aproximativ 70% într-un an și jumătate.
O analiză a evoluției petrolului din ultimii trei ani făcută de Oilprice.com, pe baza datelor Agenției Internaționale pentru Energie, arată că producția de țiței a fost relativ constantă în cea mai mare parte din 2012 și 2013, pentru ca la finalul lui 2013 să decoleze, majorându-se cu mai mult de 3 milioane de barili pe zi peste media din 2012 și 2013. În decembrie 2014 producția la nivel global era de 79,3 milioane de barili pe zi, cu aproape 4 milioane de barili mai mare decât minimul de 75,5 milioane barili pe zi înregistrat în septembrie 2012.
Interesant este că în timp ce producția de petrol la nivel global s-a majorat cu 3 milioane de barili pe zi, producția primilor 10 jucători de pe piață s-a mărit într-un ritm dublu, la 6 milioane de barili pe zi.
Cel mai mare jucător care și-a majorat oferta de petrol a fost SUA, unde producția a urcat cu peste 3,2 milioane de barili pe zi, urmat la distanță de Irak (cu 1 milion de barili pe zi) și Canada (cu 500.000 de barili pe zi).
La nivelul continentelor, America de Nord conduce detașat (cu o creștere a producției de aproximativ 3,5 milioane de barili pe zi), urmată de Eurasia (Rusia și statele din vecinătate - cu 500.000 de barili pe zi).
Evoluția petrolului WTI în 2015
OPEC vrea să inunde piața cu petrol
Cu alte cuvinte, producția de petrol s-a majorat în doi ani cu 5%, iar cererea nu a făcut față acestei majorări. Cererea globală de petrol a rămas anemică, ceea ce ar putea semnifica faptul că economia globală se pregătește să intre în recesiune, dată fiind importanța produselor energetice în procesul de producție.
În ceea ce privește majorarea producției este evidentă contribuția noii tehnologii de exploatare a petrolului din formațiuni de șist din SUA, responsabilă pentru majorarea producției Statelor Unite cu 3,2 milioane de barili pe zi. În prezent se consideră că excedentul de petrol produs se ridică la 1,8 milioane de barili pe zi. El s-ar putea majora în urma deciziei OPEC de a nu-și mai stabili un prag de limitare a producției.
Potrivit unui document al OPEC, dacă actualul nivel al producției OPEC rămânea neschimbat la 31,5 milioane de barili pe zi (37% din producția la nivel global), oferta ar fi depășit cererea de petrol în 2016 cu 700.000 de barili. Anul trecut, la nivel global, s-a înregistrat o supraproducție de 1,8 milioane de barili pe zi, supraproducție care ar putea fi depășită anul viitor, ca urmare a deciziei OPEC de a nu-și mai propune nicio țintă de producție și a concurenței dintre Iran și Arabia Saudită. Dacă numai Arabia Saudită, Iranul și Libia și-ar exporta capacitățile neutilizate de două, unul respectiv 1,2 milioane de barili pe zi, am putea asista la o supraproducție de aproximativ 5 milioane de barili pe zi, cantitate care ar putea trimite prețul petrolului la cel mai redus nivel din toate timpurile.
Producția SUA s-ar putea diminua
Un efect contrar l-ar putea avea însă evoluția producției din SUA, care în ultimul timp a încetinit motoarele. Și le-ar putea încetini și mai tare ca urmare a faptului că în 2016 expiră majoritatea contractelor de hedging pe care micile companii de petrol de șist le-au avut în acest an. Potrivit Financial Times, industria petrolieră din SUA a demonstrat o rezistență mare la prăbușirea petrolului numai datorită faptului că un procent de 52% din producția de petrol a companiilor independente din SUA a fost asigurată la un preț al barilului de 74,8 dolari în 2015. Pentru 2016, numai 39% din producție a fost asigurată, la un preț de numai 64,8 dolari barilul. Pioneer Natural Resources, una dintre companiile cele mai acoperite în 2016, de exemplu și-a asigurat 85% din producție la un preț de 59 dolari pe baril.
Agenția de rating Fitch anticipează că 11% din companiile energetice americane vor intra în insolvență, un procent mult mai ridicat decât cel de 9,8% înregistrat în 2009 în plină criză financiară.
