Este vorba de societatea de investiții financiare Swiss Capital SA, controlată de Bogdan Juravle și Sorin Apostol, cu câte 47,5% din acțiuni, potrivit termene.ro.
Ceilalți 2 acționari sunt Ionel Blăjuț (3%) și Eduard Gunescu (2%).
Swiss Capital, un business cu încasări de 68,8 milioane lei și pierderi de 4,8 milioane lei în 2024, care a început de mai demult să cumpere acțiuni Gabriel Resources de pe Bursa din Toronto, după cum a relatat Profit.ro, deține în prezent 18,13% din capitalul companiei înregistrate în Canada.

Sursă: Gabriel Resources
Participații mai mari dețin doi dintre acționarii vechi ai Gabriel Resources, respectiv administratorii americani de fonduri de hedging Electrum (20,96%) și Paulson & Co (20,66%).
Al patrulea acționar ca mărime este vehiculul investițional Conatus Asset Management Services din Insulele Cayman (13,12%), controlat de Dag Cramer, apropiat și colaborator al omului de afaceri israelian Beny Steinmetz. Acesta din urmă a fost și el investitor în proiectul Roșia Montană.
Bogdan Juravle de la Swiss Capital tocmai a fost propus ca membru în board-ul Gabriel Resources, propunerea urmând a fi supusă votului acționarilor într-o AGA programată luna viitoare.

Sursă: Gabriel Resources
Statul român poate executa silit participația majoritară, de 80,6858% din capital, a Gabriel Resources, la compania Roșia Montană Gold Corporation, dezvoltatorul proiectului minier aurifer eșuat omonim.
Asta dacă Gabriel Resources nu îi achită cheltuielile de arbitraj de circa 10 milioane dolari, dispuse după victoria de anul trecut a României în litigiul Roșia Montană, cu miză de miliarde de dolari, de la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington.
″În procesul dintre Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și compania Gabriel Resources privind recuperarea cheltuielilor efectuate în arbitrajul internațional în sumă de 46.779.769 lei, Secția Contencios Administrativ și Fiscal a instanței supreme a dispus în mod definitiv ca acțiunile Gabriel Resources să fie puse sub sechestru asigurator ca o garanție pentru recuperarea creanțelor″, a transmis Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Măsura administrativă a ANAF fusese contestată în instanță, recursul fiind soluționat pe 6 noiembrie de completul specializat al ICCJ.
Prin această decizie se asigură efectivitatea cadrului legal pentru protejarea intereselor financiare ale statului român de recuperare a creanțelor bugetare de la compania cu care s-a derulat litigiul privind investițiile de la Roșia Montană, precizează instanța supremă.
″Efectul deciziei este acela că, în situația în care Gabriel Resources nu achită suma de 46.779.769 lei în termenele prevăzute de lege, acțiunile acestuia sechestrate pot fi executate silit și trecute în patrimoniul statului″, mai menționează ÎCCJ.
















