ULTIMA ORĂ PREMIERĂ România peste Grecia. Cheltuielile cu dobânzile trec de 3% din PIB, iar anul următor le depășesc pe cele ale Greciei. România va da în 2026 aproape 10% din veniturile statului pe dobânzi, cel mai mult din UE

Deteriorarea finanțelor publice ale României, cu acumularea rapidă de datorie și dobânzile mari percepute de piețele financiare de la un debitor a cărui bonitate s-a deteriorat puternic în ultimii ani, va aduce România în postura ca în 2026 să dea pe dobânzi 9,6% din veniturile totale ale statului, mai mult decât orice altă țară UE și peste Ungaria, Grecia sau Italia, state cu niveluri de îndatorare mult mai ridicate, arată calculele Profit.ro.

De ce este important: Cu o îndatorare care va trece de 60% din PIB, costuri cu dobânzi de peste 3% din PIB, deficite bugetare uriașe (anul trecut 9,3% în termeni ESA, iar anul acesta 8,4%) și rate reduse de creștere economică (0,8% anul trecut, 0,6% anul acesta și 1,2% anul următor), România are una dintre cele mai dificile situații din UE în ce privește datoria și finanțele publice. Statul român dă deja o parte mare din veniturile anuale pe dobânzi, dar anul următor va ajunge pe prima poziție în UE cu aproape 10% din venituri cheltuieli doar cu dobânzile.

De asemenea important: Având în vedere situația critică a finanțelor țării, România a luat în vară un prim set de măsuri de austeritate, în principal creșteri de taxe, pentru stabilizarea finanțelor statului. Măsurile au fost apreciate ca necesare și adecvate de către piețele financiare, dar și de către Comisia Europeană, care a anunțat recent că nu va propune, în această etapă, suspendarea de fonduri UE destinate României, iar procedura de deficit excesiv, deschisă încă din 2020 pentru încălcarea regulilor de deficit bugetar, va fi pusă în așteptare, având în vedere că România a luat măsuri adecvate în direcția restabilirii stabilității finanțelor publice.

Situația ar trebui să se stabilizeze în anii următori, dacă politicienii de la guvernare respectă angajamentele asumate în planul fiscal pe șapte ani încheiat de România cu Comisia Europeană pe finalul anului trecut. Deficitul ar trebui să coboare ca urmare a implementării acestui plan sub 3% din PIB și să așeze gradul de îndatorare, iar astfel și dobânzile, pe o traiectorie sustenabilă.

Dobânzile statului au început să se mai tempereze în a doua jumătate a anului, după ce situația gravă și lipsa de acțiuni a guvernanților din prima jumătate a anului a pus presiune pe costurile de împrumut.

Grecia este cea mai îndatorată țară din UE, cu un nivel estimat la 147,6% din PIB pentru 2025, mult peste nivelul de 59% estimat pentru România. Grecia este, însă, de mai mulți ani pe excedent bugetar, prognozat la 1,1% din PIB anul acesta, în timp ce România are un deficit anticipat la 8,4%, cel mai ridicat din UE.

(Datele reprezintă estimări pe standard ESA, utilizat la nivel UE, astfel că pot exista unele diferențe față de standardul cash folosit intern pentru indicatori bugetari)

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Sancțiuni SUA anti-Lukoil în România: Guvernul va putea lua ″sub tutelă″ din proprie inițiativă rafinăria, benzinăriile și celelalte afaceri locale ale rușilor

Cheltuielile cu dobânzile statului vor trece anul acesta de 3% din PIB

Datele ESA ale CE sunt diferite de cele înaintate recent de către autorități.

Comisia estimează, în termeni ESA, cheltuieli cu dobânzile de 59,5 miliarde lei anul aceasta, în timp ce Ministerul Finanțelor, pe standard cash, estimează circa 54 miliarde de lei și depășirea pragului de 35 din PIB abia anul următor.

Diferențele sunt date de modul în care se contabilizează (pe anul actual sau pe perioada de maturitate a emisiunii) costurile generate la unele împrumuturi ale statului prin vânzarea de obligațiuni.

CITEȘTE ȘI După ce a luat bani din toate părțile, inclusiv împrumuturi directe de la Goldman Sachs, Deutsche Bank și Intesa Sanpaolo Bank, Guvernul ajunge la 248 miliarde lei cu împrumuturile

Procentajul din veniturile totale cheltuit de către Guvern pe dobânzi

Dobânzile sunt calculate ca procentaj din veniturile totale, care în cazul României sunt estimate la 33% din PIB pentru acest an, respectiv 34% pentru anul următor.

O raportare la veniturile fiscale, doar din taxe și impozite (circa 27% pentru România), ar fi pus România într-o situație și mai dificilă față de alte state UE, având în vedere că declajul la venituri fiscale este și mai ridicat.

(calcule Profit.ro pe baza estimărilor Comisiei Europene)