Reunificarea Irlandei ar provoca o scădere imediată a nivelului de trai al cetățenilor insulei și ar fi posibilă doar printr-o creștere mare a impozitelor și o reducere a investițiilor publice, potrivit unui studiu publicat de Institutul pentru Afaceri Internaționale și Europene (IIEA) din Dublin, citat de EFE.
În analiza sa, IIEA estimează costurile integrării Republicii Irlanda și a provinciei britanice Irlanda de Nord la 20 de miliarde de euro anual timp de 20 de ani, scrie Agerpres.
Pentru a-și asuma un astfel de cost, autoritățile vor trebui să crească impozitarea cu până la 25% și, în același timp, să reducă drastic cheltuielile publice din sudul insulei, precizează studiul, ale cărui calcule se bazează pe datele culese în 2019 - înainte de pandemia de coronavirus -, așa că IIEA a avertizat că în prezent cifrele ar fi mult mai mari.
Dispariția frontierei invizibile care separă ambele jurisdicții ar putea crește datoria publică a Republicii Irlanda cu 10%, înregistrându-se în același timp "o creștere foarte limitată a veniturilor".
"Productivitatea extrem de scăzută a economiei Irlandei de Nord", amintește studiul, face ca regiunea să fie printre "cele mai sărace din Regatul Unit", în timp ce într-o Irlandă unită ar prezenta "un deficit fiscal foarte mare".
Studiul IIEA susține că, deși Sudul are un venit național mediu "mult mai mare" decât Nordul, acoperirea nevoilor cetățenilor din provincia britanică ar "pune o presiune financiară enormă" asupra republicii și ar duce la "o reducere semnificativă imediată a nivelului de trai".
Autorii susțin că costul reunificării ar putea fi redus substanțial dacă Irlanda de Nord face schimbări majore în economia sa, îmbunătățindu-și mai ales productivitatea.
Aceste reforme, subliniază ei, ar reduce considerabil deficitul Irlandei de Nord și, prin urmare, ar reduce semnificativ costurile asociate cu o ipotetică reunificare.
CITEȘTE ȘI Rețelele de crimă organizată spală bani prin sectorul imobiliar europeanDar chiar și în cel mai favorabil scenariu, avertizează ei, decalajul de productivitate dintre cele două jurisdicții unite ar dura cel puțin două decenii pentru a se estompa.
"Nu putem căuta pe cineva care să plătească pentru reunificare. Dacă se va întâmpla, va trebui să plătim noi pentru asta", a declarat joi John FitzGerald, coautor al anchetei, pentru postul public RTE.
Acest subiect a căpătat importanță de la victoria istorică a partidului naționalist pro-irlandez Sinn Fein la alegerile din 2022. Astfel, Sinn Fein a devenit prima forță politică din Irlanda de Nord - deși nu a reușit să formeze un guvern - și susține organizarea unui referendum pe tema reunificării în mai puțin de un deceniu.
Brexitul a dat un impuls acestei chestiuni constituționale, după ce majoritatea electoratului din provincia britanică a respins ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană (UE) în cadrul unei consultări din 2016.