Cu stilul său frontal și în pofida rezistenței parlamentului, noul președinte argentinian radical de dreapta Javier Milei nu se dă în lături de la "revoluția" sa ultraliberală și taie masiv din cheltuielile statului, fără a se preocupa de costurile sociale, notează AFP într-un comentariu.
"Fără jumătăți de măsură!", "Deficit zero nenegociabil!", aceste jaloane pe care și le-a stabilit președintele "anarho-capitalist", hiperactiv pe rețelele de socializare, au rămas invariabile de la învestitura sa din 10 decembrie. Un prim bilanț la 100 de zile sugerează "lumini și umbre", undeva între indicatori economici în îmbunătățire și un preț social în creștere, arată Agerpres.
Drujba pe care Javier Milei o purta în campania electorală pentru a ilustra nevoia de a tăia cheltuielile statului pare că acum lucrează neîntrerupt pentru a opri ceea ce el descrie drept "orgia cheltuielilor publice", vinovate în opinia sa pentru deficitele bugetare structurale și inflația cronică.
Numărul ministerelor a fost redus la jumătate - doar nouă ministere -, circa 50.000 de posturi publice au fost desființate, lucrările publice sunt înghețate, iar programele sociale și mass-media publice sunt supuse unui audit sever.
Unele măsuri au impact real, altele sunt mai degrabă simbolice, dar guvernul argentinian caută să evidențieze rezultatele. Astfel, bugetul de stat a fost pozitiv în ianuarie, situație nemaivăzută în Argentina din 2011, iar inflația este în scădere (25% în decembrie, 20% în ianuarie, 13% în februarie). Cu toate acestea, Milei promite o adevărată cotitură abia la jumătatea anului.
Economista independentă Marina dal Poggetto confirmă că "există o punere în ordine" a conturilor statului, "stabilizarea funcționează, chiar mai bine decât ne-am fi imaginat, dar există îndoieli asupra capacității de guvernare" pe termen lung.
De partea sa, Javier Milei se arată mulțumit, cel puțin deocamdată. "Spuneau că nu voi rezista 15 zile, nici măcar o lună. Iată că sunt aici de trei luni", se bucură noul președinte ultra-liberal, hotărât să-și aplice integral planul terapiei de șoc.
Însă anumite măsuri ale acestui plan, respectiv devalorizarea cu 54% a peso-ului, liberalizarea prețurilor, eliminarea subvențiilor pentru transporturi și energie, reduc consistent din puterea de cumpărare. Aceasta a scăzut cu 18% în numai două luni, atât consumul cât și activitatea economică devenind tot mai anemice.
De asemenea, rata sărăciei, conform unei estimări private, a ajuns la 57%, față de 41% în urmă cu cinci luni. Iar printre alte creșteri de prețuri nesustenabile pentru mare parte din populație este și cea a medicamentelor.
"Oamenii sunt deplin conștienți că traversăm un moment foarte dificil, dar încep să vadă ieșirea, luminița de la capătul tunelului", insistă totuși Milei, sprijinindu-se pe sondajele care îi dau în continuare aproape 50% imagine pozitivă.
"Bilanțul de etapă este de lumini și umbre", estimează un analist al centrului de reflecție Real Insituto Elcano, Carlos Malamud. "Drumul este complicat, următoarele luni vor fi intense și agitate", anticipează acesta.
În timp ce clamează rezultate cu cifre concrete, Milei admite că revoluția sa liberală se lovește de un parlament fragmentat și care în cel mai bun caz are o atitudine ambivalentă față de reformele pe care el le cere. Deja de două ori acest parlament, în care formațiunea libertariană a lui Milei este abia a treia forță politică, a respins proiecte ambițioase (peste 300 de dispoziții) de dereglementare înaintate de noul guvern, în special o "Lege-omnibus" și un "Mega-drecret", acesta din urmă fiind în plus atacat în justiție pentru o presupusă neconstituționalitate.
"Leul", imaginea de sine pe care Milei o invocă adesea, descoperă astfel realitatea democrației parlamentare, în care trebuie să construiască majorități și consens. El "este un "președinte în minoritate", fără majoritate parlamentară, fără aliați, fără primari: o raritate în sistemul politic", remarcă analistul politic Federico Zapata.
"Avem un președinte care intimidează, sperie, amenință", observă în acest timp un lider al opoziției moderate, Martin Lousteau, care critică stilul frontal puțin dispus la compromisuri ce-l caracterizează pe noul președinte.
Acesta din urmă, confirmă de altfel că nu este deschis la concesii. "Un gladiator nu se predă niciodată", astfel a reacționat Javier Milei după eșecurile din parlament.
El a provocat stupefacție la Forumul Economic Mondial de la Davos, unde a spus că "Occidentul este în pericol" din cauza socialismului. Totuși, în afara manifestațiilor sale de simpatie față de Donald Trump sau a unei lungi vizite în Israel - în campania electorală a mărturisit că a intenționat să se convertească la iudaism -, politica externă nu a fost deloc în prim-planul perioadei sale de început de mandat.
Milei "și-a atribuit o misiune divină", aceea de a duce Argentina "la filosofia lui Dumnezeu", care este liberalismul, și să o extragă din filosofia Satanei, care este socialismul", explică Diego Giacomini, un economist apropiat al său.
