Președintele Klaus Iohannis a trimis, vineri, la Curtea Constituțională, sesizarea privind Legea referendumului.
Președintele precizează că, deși a mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, la sesizarea parlamentarilor, el consideră că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului cuprinde, în continuare, dispoziții neconstituționale, care contravin prevederilor art. 1 alin. (5), art. 142 alin. (1), art. 146 lit. a), art. 147 alin. (2) și alin. (4), art. 150 - art. 152 și art. 156 din Constituție.
”Distinct de criticile anterioare de neconstituționalitate, considerăm că, prin conținutul său normativ, dispozițiile art. unic pct. 1 din legea supusă controlului de constituționalitate încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. Din interpretarea gramaticală a prevederilor art. 6 alin. (1) din legea criticată rezultă că singurele dispoziții aplicabile în ceea ce privește inițiativa și procedura revizuirii Constituției sunt exclusiv cele ale art. 150 și 151 din Legea fundamentală, pe de o parte, și cele ale Legii nr. 3/2000, pe de altă parte. În acest sens, conjuncția «și» din cuprinsul sintagmei «(…) sunt supuse dispozițiilor prevăzute la art. 150 și 151 din Constituția (…) și prezentei legi», conduce, fără echivoc, la concluzia că pentru viitor singurele prevederi aplicabile cu privire la inițiativa și procedura revizuirii Constituției sunt cele stabilite prin art. unic pct. 1 din legea criticată. Această reglementare contravine însă principiului legalității prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituție, sub aspectul componentei sale referitoare la claritatea și previzibilitatea legii și este de natură să înfrângă principiul securității juridice”, se arată în sesizare.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Președintele subliniază că prevederile art. 6 alin. (1) din legea criticată introduc un tip de norme ce nu fac obiectul Legii referendumului. Astfel, obiectul de reglementare al Legii nr. 3/2000 îl constituie organizarea și desfășurarea referendumului, atât a celui național, cât și a celui local. ”În mod firesc, norme cu privire la inițiativa și procedura de revizuire a Constituției nu pot face obiectul acestei legi decât în măsura în care acestea prezintă relevanță pentru referendumul privind revizuirea Constituției. Din această perspectivă, Legea nr. 3/2000 nu poate include - fără a depăși obiectul ei de reglementare - în mod exhaustiv norme privitoare la inițiativa și procedura de revizuire a Legii fundamentale”, apreciază Klaus Iohannis, potrivit News.ro.
”Considerăm că prevederile art. unic pct. 1 din legea supusă controlului de constituționalitate sunt neclare, lipsite de previzibilitate întrucât, deși declarativ – prin prezența conjuncției «și» - inițiativa și procedura de revizuire sunt supuse acestei legi, în realitate legiuitorul nu epuizează în conținutul normativ toate aspectele referitoare la materia enunțată”, se arată în sesizare.
Conform documentului, circumscrierea regimului juridic al inițiativei și procedurii de revizuire la art. 150 și 151 din Constituție și la Legea nr. 3/2000 exclude de la aplicare alte norme incidente - cum ar fi cele ce privesc exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni (Legea nr. 189/1999) ori cele din regulamentele parlamentare ce detaliază procedural unele dintre aspectele constituționale ale procedurii de revizuire. Mai mult, modul imprecis de redactare conduce la interpretarea că sunt excluse de la aplicare și dispoziții constituționale relevante - cum ar fi cele ale art. 152 alin. (3) - ce împiedică derularea procedurii de revizuire pe durata instituirii stării de asediu sau a stării de urgență ori în timp de război. Prin caracterul limitativ al normelor ce urmează să contureze cadrul legislativ al inițiativei, și în absența în cuprinsul legii criticate a unor norme de natură să stabilească acest cadru legislativ, prevederile art. unic pct. 1 din legea supusă controlului de constituționalitate afectează securitatea raporturilor juridice, încălcând astfel dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, se arată în sesizare.
În continuare, președintele reclamă lipsa de claritate și de previzibilitate a noilor reglementări.
”Din chiar dispozițiile art. 6 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 6 alin. (4) ale legii criticate se deduce, fără echivoc, faptul că după adoptarea de către Parlament a legii de revizuire survine o etapă procedurală ulterioară – respectiv cea a controlului de constituționalitate realizat din oficiu de către Curtea Constituționalitate – și că numai după ce instanța de contencios constituțional se pronunță în sensul constituționalității legii, aceasta este considerată ca fiind adoptată. Or, art. 6 alin. (4) ultima teză, stabilind că referendumul național cu privire la revizuirea Constituției se desfășoară în ultima duminică a perioadei de 30 de zile prevăzută la art. 151 alin. (3) din Constituția României, republicată, calculată de la data adoptării de către Parlament a proiectului legii constituționale încalcă atât dispozițiile art. 147 alin. (4), cât și pe cele ale 151 alin. (3) din Constituție. Astfel, potrivit art.151 alin.(3) din Constituție, revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire. La o primă analiză a acestui text constituțional, constatăm că legiuitorul constituant originar nu a prevăzut ca termenul în care urmează să se desfășoare referendumul de revizuire să fie calculat, în mod obligatoriu, de la data adoptării de către Parlament a legii de revizuire. Din această perspectivă, precizarea expresă în textul art. 6 alin. (4) al legii criticate «calculată de la data adoptării de către Parlament a proiectului legii constituționale» ca moment de referință de la care începe să curgă termenul de 30 de zile în care trebuie organizat referendumul pentru revizuirea Constituției reprezintă o adăugare la Legea fundamentală, aspect ce este de natură să încalce prevederile art. 151 alin. (3) din Constituție”, se mai arată în sesizare.
”Ulterior revizuirii din anul 2003, în acord cu prevederile art. 146 lit. a) și l) din Constituție și în temeiul unei dispoziții exprese din legea sa de organizare, Curtea Constituțională realizează și un control de constituționalitate ulterior, asupra legii de revizuire adoptate de către Parlament. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 23 din Legea nr. 47/1992, în termen de 5 zile de la adoptarea legii de revizuire a Constituției, Curtea Constituțională se pronunță, din oficiu, asupra acesteia. Așadar, în prezent, ca efect al normelor menționate, ulterior adoptării legii de către Parlament, se deschide o procedură obligatorie, derulată de către instanța de contencios constituțional, similară cu cea aplicabilă unei legi obișnuite. În cazul în care Curtea Constituțională constată că nu au fost respectate dispozițiile constituționale referitoare la revizuire, legea se retrimite Parlamentului în vederea reexaminării (art. 23 alin. 2 din Legea nr. 47/1992), iar în cazul în care se constată că au fost respectate dispozițiile constituționale referitoare la revizuire, după publicarea deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial, se poate declanșa referendumul de revizuire a Constituției”, se explică în document.
Președintele mai susține că stabilirea obiectului referendumului de revizuire a Constituției prin Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului este neclară și contravine regulilor constituționale referitoare la revizuirea Legii fundamentale.
”A stabili o dată anume, expres menționată și precis identificată, acolo unde Constituția lasă o marjă de apreciere și a impune ca această dată să fie către finalul termenului prevăzut în Constituție atunci când textul Legii fundamentale precizează expres că respectivul termen este unul maxim, ce nu poate fi depășit, reprezintă o adăugare la Constituție. În plus, stabilirea cu caracter generic a datei pentru organizarea oricărui referendum de revizuire a Legii fundamentale este lipsită de predictibilitate, căci oricând pot apare elemente ce nu pot fi cunoscute dinainte și care să justifice o necesară adaptare a momentului consultării populare la contextul imediat. De altfel, soluția legislativă privind stabilirea datei referendumului cuprinsă în legea criticată nu este nouă, iar lipsa de predictibilitate a fost deja confirmată”, subliniază președintele.
El spune că stabilirea acestei date trebuie lăsată la aprecierea Parlamentului aflat în exercițiu la momentul fiecărei astfel de inițiative de revizuire a Constituției, numai acesta fiind în măsură să aprecieze în concret care sunt condițiile cele mai adecvate pentru ca cetățenii să își exprime voința cu privire la acea revizuire a Constituției, ca modalitate de exercitare a suveranității naționale consacrată prin art. 2 alin. (1) din Legea fundamentală.
”În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteți sesizarea de neconstituționalitate și să constatați că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului este neconstituțională”, se arată în finalul sesizării.
