Economiile din Europa Centrală își revin mai repede decât se preconiza din pandemia de coronavirus însă o lipsă cronică de muncitori, o problemă care exista încă dinaintea pandemiei, ar putea fi un obstacol pentru creșterea viitoare, transmite Reuters.
Criza de personal, provocată de mai mulți ani de emigrație în Occident și un boom economic care împinge în sus salariile și inflația, a determinat băncile centrale din Ungaria și Cehia să semnaleze posibile majorări de dobândă, scrie Agerpres.
Pe măsură ce investițiile și fondurile europene încep să intre în regiune, companiile din sectoarele manufacturier, tehnologia informației și construcții se luptă pentru a atrage angajați.
Datele Eurostat arată că în luna aprilie țările membre UE cu cea mai mică rată a șomajului au fost Polonia (3,1%), Cehia (3,4%) și Ungaria (4,3%). În aceeași lună, țările cu cea mai ridicată rată anuală a inflației au fost Polonia (5,1%) și Ungaria.
În acest context, Banca Națională a Ungariei a evocat o posibilă majorare a dobânzii de bază la reuniunea din 22 iunie, ceea ce ar face din Ungaria prima țară din UE care va începe să înăsprească politica monetară. Separat, guvernatorul Băncii Centrale a Cehiei, Jiri Rusnok, a declarat recent că economia cehă nu are nevoie de un sprijin suplimentar din partea unei politici monetare relaxante, ceea ce sugerează că o majorare de dobândă ar putea fi posibilă la următoarea reuniune de politică monetară din 23 iunie.
Robert Keszte, directorul pentru Ungaria de la grupul Continental, spune că în cazul inginerilor, experților în software/IT și tehnicienilor există un decalaj vizibil între ofertă și cerere. "Cred că ne așteaptă o perioadă dificilă. Odată cu redeschiderea economiei au explodat și angajările companiilor. Mă aștept la o situație mult mai dificilă în a doua jumătate a lui 2021 față de 2020", a spus Robert Keszte.
La rândul său, Gabor Toldi, director la firma de consultanță în recrutare DTC Solution, spune că lipsa mâinii de lucru este una gravă în sectorul manufacturier precum și pentru pozițiile de tip white-collar, iar companiile din estul Ungariei au început să importe mii de muncitori din Ucraina. "Un muncitor calificat poate câștiga acum un salariu brut de 500.000 de forinți (1.753 de dolari) dar chiar și așa nu se compară cu un salariu de un milion de forinți din Germania", a spus Gabor Toldi, adăugând că economia germană continuă să atragă muncitori din Ungaria.
Companiile presate să găsească muncitori au început să majoreze rapid salariile, după mai mulți ani în care salariile au înregistrat creșteri de două cifre. În luna martie, salariul brut din Ungaria a crescut cu 9,2%, în timp ce în Polonia salariile în sectorul corporate au crescut cu 9,9% în aprilie.
"Încercăm să ajustăm salariile la piața muncii. Avem un deficit de muncitori și este foarte greu pentru noi să găsim muncitori", spune Ryszard Florek, directorul producătorului polonez de ferestre Fakro. Potrivit lui Florek, în mod inevitabil angajatorii vor trebui să plătească salarii mai mari și în acest context se pune întrebarea dacă costurile salariale vor fi trecute pe seama prețurilor sau muncitorii vor fi înlocuiți cu roboții. "Companiile care au posibilități de automatizare cu siguranță vor face acest lucru", a spus Ryszard Florek.