Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a declarat, luni, că în România colectarea separată a deșeurilor se face în procent de 13%.
Ministrul Mediului se află luni la Iași, pentru a lua parte la Forumul Regional cu tema "Dezvoltarea Sistemelor de Management Integrat al Deșeurilor în Regiunea Nord-Est - Provocări și Oportunități de Finanțare 2024". Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Iași, prin Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubritate Iași.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"România, din păcate, astăzi are o performanță modestă, ca să folosesc un termen mai elegant, dar, de fapt, discutăm despre 13% colectare separată a deșeurilor. Cu alte cuvinte, 87% din cele 6 milioane de tone de gunoi pe care le producem anual, ajung, în cel mai bun caz, la gropile de gunoi", a declarat presei ministrul Mediului, întrebat despre procedurile de infringement deschise de Comisia Europeană împotriva României privind gestionarea deșeurilor, apelor și reducerea emisiilor, scrie Agerpres.
În acest sens, ministrul Fechet a explicat că România mai face obiectul unei cauze de infringement legată de anumite depozite neecologizate, respectiv depozite de deșeuri municipale. El a arătat că mai sunt încă nouă astfel de depozite ce ar trebui închise.
Ministrul a explicat că în prezent, România are și o procedură de infringement legată de lipsa tratării deșeurilor înainte de depozitare, pentru că în mare parte a țării, deșeurile sunt colectate mai mult sau mai puțin separat și duse direct pe groapă.
"Acest lucru este inacceptabil, pentru că lipsa tratării înseamnă, pe de o parte, lipsa stabilizării biologice a acelor deșeuri, înseamnă disconfort olfactiv, înseamnă poluare și înseamnă niște resurse prețioase care ajung în groapa de gunoi în loc să ajungă în fabricile de reciclare. Aici sunt județe cu o performanță mai bună și județe cu o performanță mai proastă, ca să dăm un exemplu, pentru că suntem la Iași. La Iași există, din informațiile pe care le am eu, unul dintre puținele centre de tratare mecano-biologică din România care și funcționează în parametri pentru care a fost proiectat. Și astfel de centre ar trebui să existe în fiecare județ, pentru că, până la urmă, deși sunt bani ce trebuie investiți, deși tratarea în sine este o activitate care costă, înainte de a fi depozitat, gunoiul trebuie tratat", a explicat ministrul Mediului, Mircea Fechet.
"Încă de la preluarea mandatului, conceptul de Iași mai verde a fost o prioritate pentru noi și mă bucur foarte mult că în acești primi 4 ani am reușit împreună cu entitățile administrative, mai ales cu colegii primari din județ, să avem o colectare selectivă și o reciclare a deșeurilor. Astăzi, Iașul este în top trei la nivel național atunci când vine vorba de colectare selectivă și cantități reciclabile introduse în economia circulară. Este o bucurie că în doar 4 ani de zile, cantitatea de deșeuri reciclabile a crescut de șapte ori. Vreau ca acest exemplu de bună practică să continue și în următorii 4 ani și cât mai multe județe din Moldova să ia exemplu Iașiul. Sperăm să obținem finanțarea europeană și sperăm într-o mai bună conlucrare cu primarii, tocmai pentru ca aceste campanii civice de conștientizare pentru populație să dea roade", a declarat președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe.
Primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, a declarat presei că este nevoie nu doar de implicarea autorităților, dar și de educația populației, mai ales cea din mediul rural, în privința colectării deșeurilor și protejării mediului.
"Credem că noi ne-am făcut și ne facem datoria din această perspectivă, mai ales că și compania noastră am văzut-o premiată la sfârșitul anului trecut tocmai pe un proiect care vizează selectarea deșeurilor și recuperarea lor în vederea valorificării. Plătim, ca orice entitate și ca orice cetățean din România, taxa de infringement care am văzut că s-a adăugat din nou și care este într-adevăr un efort destul de mare. Mai sunt foarte multe lucruri de făcut, plecând chiar de la educație și mergând foarte atent spre mediul rural, unde mai sunt multe lucruri de făcut. Eu cred că România nici nu a procedat corect atunci când și-a impus anumite sarcini prin tratatul de aderare. Trebuia să țină cont foarte mult de felul în care noi am fost educați, de mentalitatea noastră, de faptul că noi încă mai punem murături pe care le aruncăm la tomberon primăvara și multe, multe alte lucruri care țin de specificul nostru național. Mai avem și câteva neajunsuri în ceea ce privește tehnologia", a declarat primarul Mihai Chirica.
