Ministrul finlandez al apărării își ia două luni de concediu de paternitate, în plin efort al țării sale de a obține ratificarea aderării la NATO

Ministrul finlandez al apărării, Antti Kaikkonen, își va lua un concediu de paternitate timp de aproape două luni la începutul anului viitor, în contextul în care țara sa încearcă să convingă Turcia și Ungaria să grăbească ratificarea documentului care îi permite se alăture NATO, relatează "The Guardian".

"Copiii sunt mici doar pentru o clipă și vreau să mi-i amintesc cumva mai mult decât în fotografii", a justificat ministrul Antti Kaikkonen pe Twitter.

CITEȘTE ȘI Lucian Bode: Pierderile suferite de România prin neaderarea la Schengen depășesc 25 de miliarde de euro

Ministrul anunțase nașterea celui de-al doilea copil al său în luna iulie, scrie News.ro.

Kaikkonen va fi liber din 6 ianuarie până la sfârșitul lunii februarie.

Inițiativa ministrului apărării a fost lăudată de partidul său de centru. "Susținem cu mândrie decizia lui Antti Kaikkonen", a declarat liderul partidului și ministrul de finanțe, Annika Saarikko. "Cu toții avem opțiunea de a decide și de a ne lua concediul pentru familie", a spus Saarikko.

În Finlanda, tații ai căror copii s-au născut înainte de septembrie 2022 au dreptul la 54 de zile de concediu de paternitate. Aproximativ 80% dintre tații din Finlanda își iau o parte din concediul de paternitate, a declarat anul trecut guvernul condus de Sanna Marin.

În timp ce mai mulți miniștri și-au luat concediu de maternitate în timpul mandatelor lor în actualul guvern, Kaikkonen este unul dintre primii miniștri bărbați care intră în concediu de paternitate. La sfârșitul anilor '90, Paavo Lipponen, pe atunci prim-ministru, și-a luat concediu de paternitate, într-un gest inovator.

Pe durata absenței lui Kaikkonen, acesta va fi înlocuit de deputatul de centru Mikko Savola. "Savola are o experiență și o pregătire îndelungată și vastă în politica de apărare", a declarat Kaikkonen.

Finlanda și Suedia au renunțat la decenii de nealiniere militară și s-au grăbit să devină membre NATO în luna mai, după invazia Rusiei în Ucraina.

Toate cele 30 de state membre NATO, cu excepția Ungariei și Turciei, au ratificat aderarea Finlandei, care necesită aprobarea unanimă. Premierul ungar, Viktor Orbán, a declarat în noiembrie că țara sa va aproba aderarea Finlandei și Suediei la NATO anul viitor. Pe de altă parte, Turcia a cerut ca cele două țări să adopte o poziție mai dură față de militanții kurzi, pe care îi consideră teroriști, înainte de a susține candidaturile lor la NATO.