Arhivele Naționale ale SUA au făcut publice în această seară aproximativ 13.000 de documente legate de asasinarea președintelui John F. Kennedy în 1963, un eveniment care a provocat un șoc la nivel mondial și nenumărate speculații până în prezent, potrivit AFP.
Dar Casa Albă, invocând probleme de securitate națională, a blocat eliberarea altor mii de documente, arată Hotnews.
Un lot din arhiva privind acest caz fusese deja declasificat în decembrie 2021.
Potrivit Arhivelor Naționale, 97% din cele aproximativ cinci milioane de pagini ale dosarului sunt acum accesibile.
Președintele democrat Joe Biden a precizat într-o notă că un număr "limitat" de documente nu vor putea fi făcute publice, o măsură "necesară" pentru "a preveni prejudicii pentru apărarea militară, operațiunile de informații, aplicarea legii sau politica externă".
Asasinarea popularului președinte american la 22 noiembrie 1963 la Dallas, Texas, a dat naștere la numeroase teorii ale conspirației, alimentate de sute de cărți și filme, precum "JFK" (1991) al lui Oliver Stone.
Aceștia resping concluziile așa-numitei "Comisii Warren", care a stabilit în 1964 că Lee Harvey Oswald, un fost pușcaș marin care a trăit în Uniunea Sovietică, a acționat singur în asasinarea președintelui Kennedy.
Unii cred că Oswald a fost folosit de Cuba sau de URSS. Alții cred că asasinatul a fost comandat de opoziția cubaneză anticastristă, cu sprijinul serviciilor secrete americane și al FBI, sau de adversari ai lui JFK în Statele Unite.
În 2017, Donald Trump a făcut publice dosarele în acest caz, în conformitate cu o lege din 1992 a Congresului care prevedea ca toate documentele legate de președintele Kennedy să fie publicate în termen de 25 de ani.
Asasinarea lui JFK
La 22 noiembrie 1963, JF Kennedy și soția lui, Jacqueline, traversau cu limuzina decapotabilă centrul orașului Dallas împreună cu guvernatorul statului Texas și partenera acestuia. Pe marginea străzilor, mulțimea îl aclama pe președinte.
La 12:30 s-au auzit trei focuri de armă. Primul și-a ratat ținta și toată lumea a crezut că sunetul a fost provocat de o petardă. Al doilea l-a nimerit pe președinte în spate și glontele i-a ieșit prin gât, după care l-a lovit și pe guvernator. Următoarea împușcătură a fost cea fatală, iar J.F. Kennedy a fost împușcat în cap.
Președintele a fost transportat de urgență la spital, dar rănile sale erau mult prea grave. „Din Dallas, Texas, veștile oficiale sunt că președintele Kennedy a murit la ora 13.00, acum 38 de minute”, transmitea Walter Cronkite, prezentator la CBS.
„Președintele Statelor Unite este mort. Președintele Kennedy a fost asasinat. Este oficial. Președintele este mort”, anunța și Bill Hampton, redactor-știri la Kbox Radio.
Lee Harvey Oswald, simpatizant comunist, a fost arestat la scurt timp și pus sub acuzare pentru asasinarea lui J.F. Kennedy. O pușcă cu lunetă, presupusa armă a crimei, a fost găsită asupra sa. Oswald a negat că l-a ucis pe președintele Statelor Unite, dar nu a putut fi judecat, deoarece a fost, la rândul lui, asasinat înainte de începerea procesului.
Asasinarea lui John Kennedy la 22 noiembrie 1963 a generat mai multe teorii ale conspirației decât oricare crimă din istorie.
Deși comisia alcătuită în grabă de succesorul liderului asasinat, Lyndon Johnson, a ajuns la concluzia că Oswald a fost singurul trăgător, există voci care spun că el ar fi fost ajutat de un asasin plătit, de origine cubaneză. Acesta ar fi mărturisit pe patul de spital, unui prieten, că a fost implicat în asasinarea președintelui american.
Cei doi ani și jumătate de mandat au fost extrem de tensionați pentru J.F. Kennedy. În plin Război Rece, el a avut de înfruntat Uniunea Sovietică, mai ales în timpul crizei rachetelor din Cuba.
