Cu 19 milioane de locuitori, România se scufundă într-un declin demografic îngrijorător. Peste 5 milioane de români și-au părăsit patria în căutarea unei vieți mai bune în Europa de Vest. Pe 21 august, Federația Asociațiilor Românilor din Europa (Fadere) a lansat un apel urgent către guvern, cerând măsuri imediate pentru stoparea acestei scurgeri demografice, scrie jurnalistul Mirel Bran pentru Le Monde.
„Migrația către Occident capătă proporții alarmante și mulți dintre candidații la plecare sunt tineri”, a declarat Daniel Tecu, președintele Fadere, într-o scrisoare deschisă adresată guvernului. Calitatea proastă a serviciilor publice, corupția birocratică, lipsa infrastructurii rutiere și un sistem de sănătate învechit sunt tot atâția factori care îi împing pe români să-și părăsească țara. Deși Uniunea Europeană oferă fonduri, pierderea forței de muncă riscă să pună în pericol utilizarea acestora, arată Rador.
De la căderea regimului comunist în 1989, un sfert din populația României a venit în Europa de Vest. Această hemoragie demografică s-a intensificat după ce țara a aderat la Uniunea Europeană în 2007. Potrivit datelor Ministerului Afacerilor Externe de la București, mulți dintre acești migranți au optat pentru țări latine. Italia a primit 1.137.000 de români, Spania are 1.087.000 și Marea Britanie 950.000. Urmează Germania cu 826.000, iar Franța este pe locul zece, cu 106.000 de români.
Acest exod spre Occident a provocat o criză de forță de muncă într-o țară care prezintă rate de creștere promițătoare. În 2022, a atras investiții străine de peste 10 miliarde de euro, dar companiile înființate sau transferate acolo se chinuiesc să găsească forță de muncă. Războiul declanșat de ruși a determinat multe companii occidentale să părăsească Rusia și Ucraina și să se relocheze în România și Polonia. Deși acest aflux de capital a îmbunătățit indicatorii economici, găsirea forței de muncă rămâne o provocare majoră pentru investitori.
Țara acumulează contraste
În fiecare an, România acordă 100.000 de permise de muncă solicitanților din afara UE, majoritatea din țări asiatice. „Fără muncitori străini, România ar fi în pericol”, ne spune sociologul Gelu Duminică. În timp ce generația de români din anii 1990 avea 800.000 de copii, astăzi acest număr este de doar 180.000. Unii dintre ei vor părăsi țara.
Imigrația nu se limitează la asiatici și africani. Mulți antreprenori din Europa de Vest, în special Franța, caută oportunități pe o piață în plină expansiune.
„România este o țară modernă și dinamică, cu un ecosistem de start-up-uri în plină expansiune”, spune Grégoire Vigroux, 43 de ani, care a creat aproximativ douăzeci de companii și conduce filiala din România a French Tech. România începe să-și găsească locul pe harta investițiilor care atrag capitalul occidental. Franța ocupă locul șase printre acești investitori, cu o sumă de 9,7 miliarde de euro (adică 10% din investițiile străine). Camera Franceză de Comerț și Industrie din România are peste 550 de companii, care au generat 125.000 de locuri de muncă.
Dar țara acumulează contraste. România găzduiește o armată de IT-iști, dar administrația sa nu a început tranziția digitală. Zonele urbane se dezvoltă rapid, în timp ce multe sate par înghețate în trecut. O nouă generație de tineri a creat un ecosistem de start-up dinamic, dar se confruntă cu o clasă politică care luptă să modernizeze țara. Guvernul de coaliție, format din social-democrați și liberali, se pregătește să adopte noi taxe și să majoreze taxele existente pentru a finanța o administrație umflată.
Toate aceste motive îi determină pe români să opteze pentru Europa de Vest. „Guvernul intenționează să elimine beneficiile fiscale în trei domenii cheie: agricultură, construcții și IT”, regretă Daniel Tecu, președintele Fadere. „Aceste măsuri vor împinge și mai mulți români să plece. Facem apel la guvern să ia decizii pentru a reduce emigrația spre Occident. Liderii noștri trebuie să încurajeze românii să se întoarcă în țara lor și să nu o abandoneze”.
