Curtea de Apel București a amânat, vineri, pentru 30 septembrie, judecarea apelului în dosarul 'Colectiv', în care au fost condamnați în primă instanță fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, funcționari din primărie, patronii clubului, doi pompieri, pirotehniști și reprezentații unei firme de artificii.
Avocații au solicitat amânarea procesului, iar magistrații care se ocupă de acest caz au decis ca dezbaterile să se facă pe parcursul a cinci termene, primul fiind stabilit pe 30 septembrie, scrie Agerpres.
Vineri dimineața, în fața instanței au venit câteva zeci de persoane pentru a protesta împotriva candidaturii lui Cristian Popescu-Piedone la alegerile locale pentru Primăria Sectorului 5.
Cristian Popescu-Piedone nu a venit în sala de judecată, el aflându-se în izolare, după ce fiica sa a fost testată pozitiv cu noul coronavirus. Fostul primar a postat recent un mesaj pe Facebook în care spune că testul său a ieșit negativ.
Pe 16 decembrie 2019, Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani și 6 luni închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizațiilor de funcționare pentru clubul Colectiv.
Totodată, cei trei patroni ai clubului Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea și Costin Mincu - au primit câte 11 ani și 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă și neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă.
Daniela Niță - patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists - a fost condamnată la 12 ani și 8 luni de închisoare cu executare. În același dosar, pirotehniștii Viorel Zaharia și Marian Moise au primit 9 ani și 8 luni de închisoare și, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niță, director al firmei de artificii, a primit 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare.
George Matei și Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) București care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privința respectării normelor PSI, au fost condamnați la câte 9 ani și 2 luni de închisoare.
Aurelia Iofciu, șefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminița Ganea, consilier superior - 7 ani, Ramona Sandra Moțoc, referent superior - 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moțoc, instanța a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunității.
De asemenea, persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 și ISU București-Ilfov, daune morale și materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.
În general, suma medie stabilită de prima instanță pe care trebuie să o primească fiecare parte civilă este de 250.000 de euro, dar sunt părți civile care vor încasa 500.000 euro. Cele mai mari sume stabilite ca daune morale și materiale se ridică la 1.250.000 euro și 4,2 milioane lei.
De asemenea, inculpații, ISU și Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din București și din țară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate și rănite.
Decizia Tribunalului București a fost atacată cu apel de persoanele condamnate, dar și de către procurori.
În motivarea deciziei de condamnare, publicată în martie 2020, judecătorul Mihai Bălănescu de la Tribunalul București susținea că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activități infracționale în lanț, iar atitudinea inculpaților nu rezidă în lipsa unei educații juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate și ignoranță a legii.
"Instanța reține că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activități infracționale în lanț, în raport cu un cadru legislativ care, chiar dacă nu era perfect, oferea instrumente previzibile/predictibile de evitare (a tragediei, n.r.). Atitudinea subiectivă a inculpaților nu rezidă în lipsa unei educații juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate și ignoranță a legii. Inculpații, deși unii sunt educați în condițiile unei societăți în tranziție, dar libere, democratice și cu o carieră de antreprenor, au adoptat o atitudine de negare, 'invocând' pretinsa vinovăție a altor coinculpați, a altor persoane, a unor autorități, a statului, dar și calitatea legii. Este tipic pentru astfel de antreprenori, care, atunci când se discută inițierea/derularea unei afaceri, profitul sau reglementările salariale, solicită o intervenție a statului cât mai mică prin debirocratizare, liberalizare, legiferare neexcesivă, să invoce brusc în cazul unor tragedii calitatea unor instituții/politici publice", spunea magistratul.
Judecătorul considera că atitudinea unor inculpați din acest dosar, de împiedicare a aflării adevărului despre ce s-a întâmplat la Colectiv, "denotă cinism, rea-credință și lipsă de respect" față de cei care au murit sau au fost răniți în incendiu.
