Italia s-a retras din acordul controversat cu China al Noilor Drumuri ale Mătăsii, la patru ani după ce a intrat în el, anunță miercuri o sursă din Guvernul lui Giorgia Meloni, care aprecia înainte să ajungă la putere, în 2022, că această aderare este o ”greșeală gravă”, relatează AFP.
Această decizie de a ieși din acest proeict faraonic de infrastructuri maritime și terestre lansat de China în 2013 a fost comunicată Beijingului în urmă cu trei zile, dezvăluie cotidianul Corriere della Sera.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Roma s-a retras în așa fel încât ”să mențină deschise căile dialogului politic”, declară sursa guvernamentală citată.
În 2019, Italia - care ceda sub greutatea datoriei sale publice - a devenit singurul stat membru G7 care intra în acest program de investiții masive al Beijingului, prezentat de către opozanții săi drept un ”Cal Troian” menit să obțină în schimb o influență politică, scrie News.ro.
Înainte să ajungă la putere în 2022, Giorgia Meloni denunța această aderare drept o ”greșeală gravă”.
Acest proiect ambițios - în sumă de 2000 de miliarde de dolari - lansat în urmă cu zece ani de către președintele chinez Xi Jinping, vizează o îmbunătățire a legăturilor comerciale între Asia, Europa, Africa și nu numai, prin construirea unor porturi, cîi ferate, aeroporturi sau parcuri industriale.
Acest program - la care aderă 150 de țări potrivit Beijingului - este criticat pe plan internațional din cauza unei îndatorări uriașe prin care apasă asupra unor țări sărace.
Aderarea Italiei ”nu a dat rezultatele” scontate de către a treia economie din zona euro, aprecia în septembrie ministrul italian de Externe Antonio Tajani.
Proeictul - a cărui denumire oficială este ”Inițiativa Centura și Drumul” - a constat în construirea unor linii feroviare de mare viteză care străbat Asia de Sud-Est și în realizarea unor lucrări masive în transporturi, energie și infrastructură în Asia Centrală.
Lipsa transparenței despre detaliile acestui acord a alimentat neîncrederea aliaților Romei, iar Statele Unite și Uniunea Europeană (UE) și-au exprimat neîncrederea încă din 2019.
Acordul urma să fie prelungit în mod automat în martie 2024, mai puțin în cazul unei retrageri până la sfârșitul lui 2023.
Acesta este un subiect delicat pentru Roma, care încearcă să nu înfurie Beijingul, pentru a evita represalii împotriva întreprinderilor italiene, slăbite de pandemia covid-19 și afectate de sancțiuni impuse Rusiei din cauza Războului din Ucraina.
În mai, Giorgia Meloni anunța că nici decizie nu era luată cu privire la acest subiect, ”care trebuie să fie tratat cu multă prudență”.
În septembrie, la summitul G20 de la New Delhi, ea declara că o retragere a Italiei ”nu va compromite relațiile cu China”.
Experți subliniază că alte mari economii europene - ca Germania și Frabța - nu au aderat la acest proiect, dar au încheiat acorduri importante și investiții cu Beijingul.
