Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan-Gruia Ivan, transmite că la nivelul instituției este implementat un proiect-pilot care vizează diminuarea cu 90% a consumului de hârtie.
„În acest moment, implementăm la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării un proiect de management intern al documentelor și de digitalizare prin care ținta este să eliminăm peste 90% din consumul de hârtie din minister, iar toate fluxurile de date și fluxurile birocratice să fie făcute în format digital. După ce vom reuși să avem acest model, care vedem că funcționează, că e pragmatic, îl vom împărtăși cu toată administrația publică din România”, a precizat ministrul, arată Agerpres.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Prezent la conferința „Simplificarea prin digitalizare în administrația publică”, eveniment organizat de Institutul Național de Administrație la Palatul Parlamentului, ministrul a declarat că implementarea digitalizării nu va echivala cu pierderea locurilor de muncă pentru funcționari. În acest sens a oferit exemplul unor state precum Polonia, Estonia sau Danemarca, unde în urma modernizării administrației au fost necesare angajări la stat.
„Astăzi nu există o statistică foarte clară, pentru că prima dată trebuie să digitalizăm fluxurile din administrația publică, iar după ce vom avea această optimizare vă spun cu siguranță că vor fi joburi care vor dispărea ca și funcționalitate. Acele joburi repetitive, de a sta și a tasta aceleași formulare sau de a pune aceleași ștampile pe niște hârtii, acelea vor dispărea din administrația publică din România în următorii ani, dar în același timp vor apărea joburi noi, cum ar fi cele de analize sistem, de programator în administrația publică. Vorbesc de joburi care vor avea o complexitate mult mai mare ca și funcționalitate”, a spus ministrul.
El a menționat că digitalizarea serviciilor publice va permite rezolvarea on-line a unor sarcini pentru care, în prezent, este necesară prezența la ghișeu.
„Vei putea de pe canapeaua ta din sufragerie să trimiți documentele pentru reînnoirea permisului, pașaportului sau cărții de identitate. Asta este marele avantaj. Da, se va schimba lumea. Oricum se schimbă și vom ajunge într-o formă în care, odată ce oamenii vor putea să fie deserviți printr-un format digital al acestor acestor servicii publice, funcționarii vor avea mai mult timp să lucreze cu acei oameni care au probleme speciale, punctuale și cu o complexitate mult mai ridicată”, a explicat ministrul.
În 2016, cu o denumire rezultată în urma unui interviu Profit.ro, "Comisia de tăiat hârtii", Guvernul a decis ca fiecare instituție publică și organ de specialitate al administrației publice centrale să elimine cerința de depunere a copiilor legalizate după documente la furnizarea serviciilor publice, înlocuindu-le cu certificarea conformității cu originalul de către funcționarul competent.
Foarte mulți parlamentari au arătat însă că noua lege nu va putea fi aplicată, ținând cont că aparatul administrativ din foarte multe zone ale țării nu are capacitatea logistică, atât de personal, cât și tehnică, de a pune în practică aceste prevederi, în special de a transmite documentele respective prin poșta electronică.
”În România, zilnic, se pierd ore întregi alergând pe la instituții, făcând copii de buletin, arătând certificate de naștere în original sau certificate de urbanism. Acest demers vine în sprijinul cetățenilor și, totodată, este un nou impuls pentru reforma și modernizarea administrației publice”, arată însă inițiatorii.
Un proiect similar, intitulat chiar ”Lege anti-birocrație”, a fost însă inițiat încă din 2017, în calitate de senator, de fostul premier Florin Cîțu, dar, după ce a fost respinsă în Senat, inițiativa zace, din 2018, în Camera Deputaților, cu raport de respingere.
Atunci când a respins proiectul în Senat, fosta majoritate a invocat obiecțiile Consiliului Legislativ, care a avizat negativ inițiativa, considerând că ” instituie regul insuficient conturate, deoarece, pentru reglementarea domeniului debirocratizării, exigențele normative menționate nu pot fi îndeplinite doar printr-un singur articol structurat în patru alineate”.
În plus, Consiliul Legislativ a considerat că ” normele propuse nu sunt suficiente pentru scopul propus, nu pot fi aplicate în practică și nici nu sunt corelate cu ansamblul legislației în materie”.
