Majoritatea membrilor comisiei juridice din Senat, unde PSD este majoritar, au întocmit un raport de respingere a ordonanței de urgență prin care Guvernul Orban, a desființat, la finele anului trecut, Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989, condus de Ion Iliescu. Senatul, care este camera decizională a Parlamentului în domeniu și unde tot PSD deține majoritatea, urmează să adopte, miercuri, prin vot, respingerea ordonanței de desființare a Institutului.
Ordonanța a fost inclusă pe lista suplimentară a ultimei ședințe de guvern de anul trecut.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Din ”Colegiul Național”, forul de conducere al Institutului Revoluției Române, fac parte Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Alexandru Mironov, Dorel Vișan, Cazimir Ionescu, Dumitru Mazilu.
Guvernul și-a argumentat decizia prin faptul că ”activitatea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, de la înființarea sa până în prezent, s-a dovedit irelevantă în raport cu sumele cheltuite de la bugetul de stat prin intermediul transferurilor realizate din bugetul Senatului României”.
Totodată, Executivul condus de Orban arată că ”de la constituirea sa, prin Legea nr. 556 din 7 decembrie 2004, instituția a reprezentat o platformă politică, iar în pofida enunțării veniturilor proprii ca sursă de finanțare, încă de la început activitatea instituției a fost finanțată de la bugetul de stat aproape în totalitate”.
CITEȘTE ȘI Tribunalul București respinge cererea lui Dragnea de a ieși din închisoare pe motiv că este deținut ilegal”Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 s-a dovedit a fi un for ermetic al cărui scop real vizează asigurarea unor poziții publice finanțate din fonduri publice pentru interese personale, iar Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 nu a prezentat o conduită adecvată statutului de instituție publică pe care îl deține în relația cu cetățenii”, susține Guvernul
Mai mult, potrivit actualilor guvernanți, evenimentele organizate de Institut au vizat ”propagarea în spațiul public a unor interpretări asupra Revoluției Române din 1989 menite să se contrapună cercetărilor aflate în curs, desfășurate de organele de anchetă în Dosarul Revoluției”,
”Astfel, întreaga activitate a Institutului a fost marcată de controverse determinate de dorința conducătorilor instituției de a acredita o anumită viziune asupra evenimentelor din Decembrie 1989, contestată sistematic de organizații ale revoluționarilor. Or, contrar rațiunii de funcționarea a unei instituții publice, Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 generează tensiuni sociale ori de câte ori subiectul Revoluției Române din 1989 revine în actualitate”, mai afirmă Guvernul.
Proiectul de ordonanță a fost adoptat tacit de Camera Deputaților, la finele lunii aprilie, odată cu expirarea termenului de dezbatere a ordonanței în această cameră a Legislativului.
Ajunsă la Senat, ordonanța a fost trimisă pentru raport comisiei juridice, al cărei președinte este social-democratul Șerban Nicolae, fost avocat și chiar consilier al lui Ion Iliescu, în ultimul mandat ca șef de stat al celui din urmă.
Comisia juridică a Senatului, unde majoritarea membrilor sunt din PSD, a decis să propună plenului Senatului respingerea ordonanței de desființare a Institutului Revoluției, iar raportul de respingere a fost introdus pe ordinea de zi, de miercuri, a ședinței de plen a senatorilor.
CITEȘTE ȘI Guvernul Orban refuză indexarea pensiilor private cu inflația. Printre motivele invocate: pe termen lung, inițiativa aduce prejudicii și nu beneficii participanțilorConform raportului, după eventuala respingere a ordonanței de către Parlament, în termen de 30 de zile de la intararea în vigoare a legii de respingere, Guvernul va trebui să aprobe, prin hotărâre, ”măsuri cu privire la reluarea activității” Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, elaborate de Secretariatul General al Guvernului.
Pentru a intra în vigoare, respingerea ordonanței trebuie promulgată de președintele Iohannis, care are însă ca opțiuni și solicitarea de reexaminare a proiectului sau atacarea acestuia la Curtea Constituțională.