Firmele vor putea cumpăra de la persoane fizice și comercializa bijuterii cu conținut de metal prețios doar dacă acestea vor purta o marcă a statului român aplicată după anul 1906 sau dacă vor fi însoțite de un buletin de expertiză al ANPC obținut înainte de punerea pe piață de către persoana fizică de la care a fost achiziționat/gajat.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Prevederile sunt cuprinse într-un proiect legislativ inițiat de deputatul liberal Bogdan Huțucă. Acesta arată că modificarea Ordonanței de urgență nr. 190/2000 prin intermediul Ordonanței de urgență nr. 10/2018 a reușit să stopeze în mare măsură practicile ilicite din piață, prin reintroducerea mărcii statului - o practică care se regăsește în majoritatea legislațiilor statelor din Uniunea Europeană.
În ciuda acestor modificări, inițiatorul consideră că subzistă în continuare patru situații neconforme din piață, care alterează atât piața metalelor prețioase, cât și veniturile care ar trebui colectate la bugetul public, după cum urmează.
Schimbul de aur - o denumire generică utilizată pentru contractul de lohn (contract de prestări servicii), fiind definit drept: ''contractul prin care un producător, numit executant, se obligă să execute un produs la comanda unui beneficiar, numit ordonator, în schimbul unei remunerații și pe baza documentației tehnice puse la dispoziție de ordonator".
”Nerespectarea acestui termen legal și utilizarea sa pentru mascarea unui act de comerț direct, de forma vânzare - cumpărare, aduce statului importante prejudicii sub apectul încasărilor de TVA la bugetul de stat. Pe de altă parte, majoritatea operatorilor care lucrează prin contracte de lohn (aur oferit spre prelucrare) nu apelează la producătorii români, preferând schimbul de efectuat pe loc de către așa zisele firme producătoare, care de fapt aduc din străinătate, fără acte legale, bijuteriile prelucrate, în țară”, arată autorul proiectului.
Vânzarea de aur la prețuri sub nivelul pieței - prejudiciul creat astfel statului rezidă din taxe și impozite aplicate unui cost de producție ireal ori de proveniență a mărfii din surse ilicite;
Vânzarea fără bon fiscal - în momentul încheierii vânzării, clientului îi este prezentat certificatul de garanție, ”care are specificat prețul și în baza căruia este oferită garanția".
”Acesta este un tertip utilizat pentru a minimiza importanța bonului fiscal sau a facturii. Din punct de vedere legal, garanția produselor este acordată în baza documentului care atestă achiziția produsului, iar acest document poate fi bonul fiscal sau factură. Marfa astfel vândută este înlocuită la raft cu martă de contrabandă”, consideră deputatul.
Vânzarea în mediul online - dezvoltarea canalelor de vânzare virtuală, incluzând aici site-uri proprii, platforme marketplace, rețele de socializare și site-uri de vânzări, au făcut posibilă dezvoltarea unei piețe nefiscalizate a bijuteriilor din aur și argint.
Autorul proiectului de lege arată că piața bijuteriilor second hand trebuie să continue să funcționeze fără a afecta operatorii din domeniu, însă va trebui să se desfășoare în așa fel încât să fie evitate metodele de ”albire a bijuteriilor provenite de pe piața neagră prin metoda amanetării prin persoane fizice interpuse ori prin vânzare către magazinele de bijuterii”.
Prin urmare, proiectul stabilește, printre altele, că: La comercializarea obiectelor din metale prețioase, precum și a pietrelor prețioase, naturale, sintetice ori de altă natură, eticheta va cuprinde informații privind natura și caracteristicile acestora, respectiv titlul metalului prețios și/sau echivalența acestuia în karate, greutatea metalului prețios, tratamentele de schimbare a culorii de bază a metalului, tipul pietrelor și greutatea acestora, conținutul de umpluturi din alte metale ori materiale conținute de bijuterie, precum și orice alte informații legate de evidența strictă a bijuteriilor.
”Persoanele fizice neautorizate care desfășoară operațiuni de vânzare ocazionale, pot tranzacționa bijuterii cu conținut de metal prețios către persoanele juridice doar dacă acestea sunt însoțite de un buletin de expertiză eliberat de A.N.P.C. sau dacă poartă o marcă a statului aplicată după anul 1906”, este o nouă prevedere propusă.
Proiectul menține excepţia actuală de la aceste prevederi, putând fi comercializate pe teritoriul României obiecte din metale preţioase dacă acestea au aplicată de către o autoritate competentă dintr-un alt stat membru at Uniunii Europene, din Spaţiul Economic European şi Turcia o marcă ecbivalentă cu marca de stat, cu condiţia ca indicaţiile furnizate să conţină informaţii echivalente şi inteligibile pentru consumatorii din România. În schim, potrivit unei prevbederi propuse în proiect, mărcile echivalente recunoscute în România, vor fi recunoscute prin ordin de Preşedinte A.N.P.C. şi vor Tipublicate pe site-ul instituţiei.
Totodată, operatorii economici autorizați să efectueze operațiuni cu metale prețioase și pietre prețioase vor avea obligația să asigure în contabilitatea primară, evidența strictă a acestor operațiuni.
De asemenea, operatorii economici autorizați sunt obligați ca, în cazul în care intervin modificări cu privire la numele/denumirea, adresa/sediul social, dar și a punctelor de lucru, a contractelor de vânzare la distanță, a comerțului electronic și la celelalte locuri de desfășurare a operațiunilor cu metale prețioase și pietre prețioase, să le notifice în scris Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor în termen de 10 zile de la data producerii lor. Mai mult, operatorii economici autorizați care desfășoară operațiuni cu metale prețioase sub formă de activități temporare în târguri și expoziții ori vânzare ambulantă vor notifica în scris Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor cu minim 7 zile înainte de data producerii lor.
Toți operatorii economici menționați vor avea obligația să pună la dispoziție organelor abilitate toate documentele și evidențele solicitate de acestea din care să se poată evidenția analitic stocurile și cantitățile operate.
Proiectul mai prevede că vor fi exceptate de marcare obiectele din argint în greutate de până la 4,00 grame, față de 2 grame, cât prevede legea acum, precum și obiectele confecționate din metale prețioase destinate exportului/livrărilor intracomunitare.
De asemenea, este majorat, de la 7 zile la 15 zile lucrătoare de la data înregistrări în gestiune, termenul în care obiectele din metale preţioase ce urmează a fi puse pe piaţa naţională vor fi prezentate la una dintre structurile teritoriale ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor pentru a fi marcate.
Este majorat de la 15 la 30 de zile de la data preluării bijuteriilor și termenul pentru analiza şi marcarea obiectelor din metale preţioase.În schimb, pentru bijuteriile provenite din producţia naţională termenul de marcare se reduce la de 15 zile la 7 zile lucrătoare.
O altă prevedere stabilește că dacă se constată că marca de responsabilitate este aplicată pe bijuterii dintr-un aliaj cu un conţinut de metal preţios mai mic decât cel desemnat de marcă, obiectele sau bijuteriile în cauză vor fi reţinute pentru continuarea cercetărilor de către organele abilitate sub aspectul săvârşirii infractiunii de înșelăciune.
Proiectul majorează, de altfel, drastic amenzile actuale.
Astfel, desfăşurarea fără autorizaţie a operaţiunilor cu metale preţioase şi pietre preţioase și/sau desfăşurarea acestora fară a notifica Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor vor constitui contravenție şi vor fi sancționate cu amendă de la 10.000 lei până la 2% din cifra de afaceri, precum şi cu confiscarea bunurilor ce fac obiectul contravenției şi, după caz, a sumelor încasate. În prezent, legea prevede o amendă de la 5.000 la 10.000 lei penstru astfel de fapte.
Nerespectarea obligașiei de a asigura evidența strictă a operațiunilor cu metale prețioase şi pietre prețioase și/sau nerespectarea obtigației de a pune la dispoziția organelor abilitate toate documentele şi evidenţele solicitate de acestea din care sa reiasă aceastp evideță vor constitui contravenţie şi vor fi sancționate cu amendă de la 12.000 lei până la 4% din cifra de afaceri.
De asemenea, nerespectarea de către operatorii economici care comercializează obiecte din metale prelioase şi pietre preţioase a obligaţiei de a informa consumatorii corect, complet şi precis cu privire la natura, conținutul obiectelor pe care le comercializează, inclusiv cu privire la corectitudinea informațiilor cuprinse în etichetă, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 15.000 lei până la 2% din cifra de afaceri.
Autorul proiectului arată că, în acest mod, cu aurul achiziționat sau luat în gaj voluntar de la populație, operatorii pot:
- prelucra cantitățile colectate de ia populație în bijuterii noi (în țară sau în străinătate);
- vinde cantitățile colectate către traderii de materii prime din metale prețioase;
- comercializa direct aceste bijuterii, în măsura în care acestea poartă deja o marcă a statului român aplicată după anul 1906 sau dacă sunt însoțite de buletinul de expertiză al ANPC obținut înainte de punerea pe piață de către persoana fizică de la care a fost achiziționat/gajat.
”Casele de licitații sau consignațiile vor putea comercializa în continuare produse second - hand, care se află la prima punere pe piață, prin însoțirea produselor de certificate de testare eliberate de către ANPC în urma expertizării. Valorificarea bijuteriilor deținute de populație - ca activități fără caracter economic nu va fi afectată de actualul cadru legislativ, aceștia putând să le valorifice în exact aceleași moduri în care o fac și în prezent”, mai susține inițiatorul.
