În căutarea unui echilibru între nevoia de mână de lucru și competitivitate, Germania se gândește să introducă și ea săptămâna de lucru de patru zile, o idee care a fost deja studiată în alte țări europene și testată de unele companii, transmite AFP.
Subiectul apare însă pe agenda primei economii europene tocmai într-un moment în care se prefigurează spectrul unei recesiuni, ceea ce face patronatul nervos. Alții văd însă în această criză ocazia unor transformări radicale, scrie Agerpres.
Pentru Maximilian Hermann, weekendul începe vinerea când își pune casca pentru a face un tur cu motocicleta prin Alpii bavarezi. La fel ca și colegii săi, acest manager de proiect în vârstă de 29 de ani a făcut trecerea la săptămâna de lucru de patru zile la începutul anului. Angajatorul său, firma KlimaShop, care se ocupă cu instalarea de pompe de căldura și sisteme de aer condiționat la Augsburg, sudul Germaniei, este una din companiile care la începutul anului a decis să treacă la săptămâna de lucru de patru zile și un total de 38 de ore lucrate, în loc de 40 de ore împărțite de-a lungul a cinci zile. Altfel spus, fiecare din cei 30 de angajați ai firmei KlimaShop lucrează în fiecare zi cu o oră și jumătate mai mult dar au o zi liberă suplimentară în fiecare săptămână, cu același salariu.
În cursul negocierilor salariale anuale pentru lucrătorii din industria siderurgică, care vor începe la mijlocul lunii noiembrie, puternicul sindicat IG Metall intenționează să solicite introducerea săptămânii de lucru de patru zile, via o reducere a programului de lucru săptămânal, de la 35 până la 32 de ore, la același salariu.
Firma de consultanță în management Intraprenoer va pilota primul mare test vizând săptămâna de lucru de patru zile în Germania, împreună cu organizația 4 Day Week Global, care a realizat deja studii similare în alte țări dezvoltate, în special în Marea Britanie.
Începând din 2024, până la 50 de companii de diferite mărimi și sectoare ar urma să testeze, timp de șase luni, o reducerea programului de lucru la același salariu, obiectivul fiind evitarea unei scăderi a productivității. Intraprenoer, care a introdus vinerea liberă pentru angajații săi încă din 2016, spune că în prezent există 33 de companii care sunt interesate să participe la acest experiment.
Însă exist deja mai multe companii din prima economie europeană care au făcut deja acest pas. Wolfgang Schmidt, fondatorul unei companii care produce mașini unelte la Hamburg, nordul Germaniei, spune că a introdus săptămâna de lucru de 38 de ore încă de la finele lui 2022, pentru a permite celor aproximativ 30 de angajați ai săi care fac naveta zilnic să "facă economii de combustibil și bani".
În orașul Wedel, din apropiere de Hamburg, administrația locală a introdus săptămâna de lucru de patru zile pentru a atrage personal "mai competent și motivat".
Pe lângă un mai bun echilibru între viața profesională și cea privată, precum și o productivitate crescută, trecerea la săptămâna de lucru de patru zile ar reduce "unul din cele mai ridicate procente de salariați care lucrează în regim part-time din Europa", susține Sophie Jaenicke, responsabilă pentru programul de lucru în conducerea sindicatului IG Metall.
Potrivit unui studiu realizat de fundația Hans-Boeckler, 81% dintre germani susțin trecerea la săptămâna de lucru de patru zile.
În timp ce în Belgia angajații au dreptul de a cere introducerea săptămânii de lucru de patru zile, încă de la finele lui 2022, în Germania legea permite angajaților și angajatorilor să cadă singuri de acord cu privire la programul de lucru, care poate ajunge până la maxim 48 de ore pe săptămână.
Însă entuziasmul unora pentru săptămâna de lucru de patru zile este calmat de numeroși patroni și economiști, printer care și Holger Schaefer, care estimează că o reducere a timpului de lucru de ordinul a 20% "ar avea rezultate economice dezastruoase".
Chiar dacă "limitarea activităților neproductive și condensarea muncii" este încă fezabilă în activitățile de la birou, în sectorul industrial "toate posibilitățile de a crește productivitatea sau eficacitate au fost deja epuizate", susține Holger Schaefer, expert la institutul economic IW de la Koln. Potrivit acestuia, odată cu agravarea penuriei de mână de lucru, care are legătură cu pensionare generației baby-boomers, reducerea programului de lucru ar antrena "în mod inevitabil o diminuare a cantității de bunuri și servicii produse".
Săptămâna de lucru de patru zile este "un vis nerealist" spune și directorul institutului IW, Michael Hüther, potrivit căruia soluția ar fi majorarea programului de lucru și nu scurtarea sa.
