Deficitul bugetar structural al României se va majora de la 0,6% din PIB în 2015 la 2,8% din PIB în 2016, pentru ca în 2017 el să atingă valoarea de 3,4% din PIB, susține Comisia Europeană în prognoza sa de primăvară.
Anticipațiile CE s-ar putea dovedi extrem de optimiste, în condițiile în care Guvernul a “amânat” cheltuieli de 12,85 miliare de lei din primul trimestru pentru a le efectua în celelalte. În plus, excedentul de 3 miliarde de lei (0,4% din PIB) realizat în primele trei luni ale anului are la bază încasările excepționale din ianuarie, aferente activității economice din decembrie, care au fost bazate pe TVA de 24% și au avut un caracter excepțional, demonstrat cel mai bine de încasările din acciza pe tutun.
Ascensiunea spectaculoasă a deficitului bugetar este pusă de experții europeni pe seama relaxării fiscale, în ceea ce privește veniturile publice, și a majorărilor salariale din sectorul guvernamental, în ceea ce privește cheltuielile.
”Taxa pe valoare adăugată (TVA) standard a fost redusă cu 4 puncte procentuale, impozitul pe dividende a fost diminuat și au fost introduse noi excepții la plata impozitului pe venit”, își motivează Comisia Europeană prognoza de deficit pentru 2016. În ceea ce privește perspectivele pentru 2017, Comisia susține că ”reducerea TVA cu încă 1 punct procentual, eliminarea accizei suplimentare pe carburanți și a impozitului pe construcțiile speciale vor avea un impact negativ asupra veniturilor”.
În ceea ce privește deficitul de 3,4% ce ar urma să fie înregistrat în 2017, acesta va fi alimentat, potrivit CE, de “reducerea TVA cu încă un punct procentual, de eliminarea accizei suplimentare pe carburanți și a taxei pe construcțiile speciale”.
Guvernul a atras doar 17,1% din fondurile europene pe care și le programase
Execuția bugetară pe primul trimestru arată, însă, că experții Comisiei s-ar putea demonstra prea optimiști. Și asta pentru că, după cum recunoaște chiar și Ministerul Finanțelor Publice, “nivelul încasărilor bugetare este sub nivelul programului trimestrial datorită gradului scăzut de absorbție al sumelor primite de la UE, în special din proiectele finanțate din noul cadru bugetar 2014-2020, precum și datorită influențelor de ordin temporal determinate de decalajul termenului de plată al impozitelor pe proprietate încasate la bugetele locale”.
Potrivit Raportului trimestrial privind execuția bugetară, sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din noul cadru financiar 2014-2020, încasate în trimestrul I al anului 2016, au reprezentat 0,1% din PIB, prezentând un grad de realizare față de nivelul programului trimestrial de încasări de numai 17,1%. Acesta este și motivul pentru care Comisia Europeană estimează că “investițiile publice vor scădea din cauza debutului lent al noilor proiecte aferente finanțării UE din perioada 2014-2020.”
Încasările din ianuarie au fost unele excepționale
Însă prognozele CE ar putea fi date peste cap de alte două necunoscute: nivelul majorărilor salariale în sectorul public efectuate în an electoral și încasările la buget, în special, cele din TVA și accize.
Dacă analizăm evoluția încasărilor la buget de la începutul anului până în prezent, remarcăm că aceasta se bazează în bună măsură pe încasările din luna ianuarie, care, în cea mai mare parte, sunt aferente lunii decembrie a anului trecut. Ceea ce înseamnă că respectivele încasări din ianuarie corespund cadrului fiscal nerelaxat. Astfel, veniturile din ianuarie au fost mai mari cu 11,1% decât cele din aceeași perioadă a anului precedent. Rata de creștere a veniturilor publice s-a diminuat considerabil dacă luăm în calcul primele două luni ale anului, ianuarie și februarie cumulat: 4,6%. Dacă adăugăm și veniturile din martie, încasările din primul trimestru al acestui an sunt doar cu 1,1% mai mari decât cele din același trimestru al anului trecut.
Veniturile din ianuarie au înregistrat creșteri spectaculoase din mai multe motive. În primul rând, TVA încasată a fost de 24 și nu de 20%. În al doilea rând, producătorii de țigări au produs pe stoc în luna decembrie pentru a se optimiza fiscal, de la 1 ianuarie fiind majorată acciza la tutun. Așa se face că veniturile din TVA s-au majorat în ianuarie cu 17% față de perioada similară a anului trecut, iar cele din accize, cu 19,2%.
Lunile următoare încasările au scăzut considerabil, fiind mai mici decât în lunile corespunzătoare ale anului precedent. Așa se face că procentul de creștere a încasărilor din TVA de 19% a scăzut la 4% în perioada ianuarie-februarie, coborând sub zero, la -1,1% în perioada ianuarie-martie. Similar în cazul accizelor: creșterea de 19,2% din prima lună, a devenit 5,9% în perioada ianuarie-februarie și 6,2% în perioada ianuarie-martie.
Interzicerea (accizei) fumatului în bugetele publice închise sau deschise
Încasările din accize ar putea suferi două lovituri letale, în special cele din tutun și cele pe carburanți, responsabile pentru 90% din veniturile din astfel de taxe ale statului român. Interzicerea fumatului în spațiile publice închise ar putea avea ca efect reducerea consumului de tutun, care înseamnă, însă, implicit, și diminuarea încasărilor statului. Și implementarea directivei tutunului, încă incertă, ar putea afecta procesul de producție al fabricilor din România și alimentarea pieței cu țigări, cu efect negativ asupra consumului.
O revenire a prețului internațional al petrolului ar micșora încasările din accizele pe carburanți
În plus, o eventuală revenire a prețului internațional al petrolului ar conduce la majorarea prețurilor carburanților, ceea ce ar putea antrena o reducere a cererii. Caracterul fix al accizei favorizează statul român, care încasează aceiași bani din accizele pe benzină și motorină, indiferent de prețul de vânzare al acestora. La prețuri mici și cerere mai mare, statul român câștigă mai mulți bani decât în cazul unei majori a prețurilor, care ar antrena volume mai mici vândute.
Deficit trimestrial de 1,88% din PIB, dacă guvernul ar fi efectuat cheltuielile programate
Așa se face că excedentul înregistrat la finalul primului trimestru a fost de 3.013 miliarde de lei, mai mic cu aproape un miliard de lei decât cel raportat în luna ianuarie, de 3,95 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, în lunile februarie și martie, statul a încasat din taxe și impozite cu aproximativ un miliard de lei mai puțin decât a reușit să cheltuiască (jumătate de miliard pe lună). Aceasta, în condițiile în care MFP recunoaște că “raportate la ținta trimestrială, cheltuielile totale s-au situat sub nivelul prognozat cu 12,85 miliarde lei”.
Dacă ar fi efectuat aceste cheltuieli și dacă am elimina încasările excepționale din ianuarie, deficitul bugetar pe primul trimestru ar fi ajuns 14,35 miliarde lei sau 1,88% din PIB. Dacă ar înregistra un astfel de deficit în fiecare din trimestrele următoare, puțin probabil, totuși, România ar ajunge la "performanța" de a încheia anul cu un deficit bugetar de 7,5% din PIB. Acest deficit nu ia în calcul viitoarele majorări salariale ale bugetarilor și majorarea salariului minim cu 19%, care intră în vigoare din luna mai a acestui an.
MFP: Cheltuieli amânate, nu eliminate
Chiar dacă a reușit să realizeze o “economie” de 12,85 miliarde de lei în primul trimestru, aceasta este doar o economie temporară. “Cheltuielile bugetare efectuate în primul trimestru al anului 2016 s-au situat sub nivelul programat la toate titlurile de cheltuieli, niveluri mult sub cele estimate înregistrându-se la cheltuielile pentru investiții și la cheltuielile cu subvențiile, fiind de ordin temporal. Nivelul scăzut al cheltuielilor de natura investițiilor reflectă o întârziere în graficul de execuție a lucrărilor, însă plățile urmează a fi realizare în următoarele luni. De asemenea, cheltuielile cu subvențiile, în special plata subvențiilor pentru agricultori, urmează a se efectua la începutul trimestrului a II-lea”, susține MFP.
