Ecosistemele din Antarctica ar putea fi amenințate de sosirea unor specii marine non-native și de poluarea marină dinspre porțiuni de uscat din emisfera sudică, potrivit unor modelări oceanografice realizate recent de cercetători, informează DPA.
Anterior, oamenii de știință au crezut că speciile non-native plutesc în derivă doar dinspre insule îndepărtate și nepopulate din Oceanul Antarctic, arată Agerpres.
O nouă cercetare publicată în Global Change Biology sugerează că acestea ar putea ajunge pe coastele Antarcticii dinspre toate continentele sudice.
Speciile non-native pot ajunge în Antarctica pe obiecte plutitoare precum varec, lemne plutitoare, piatra ponce și plastic, susțin oamenii de știință.
Coautorea Crid Fraser a spus că varecul ar putea însemna o potențială ''dublă lovitură'' pentru ecosistemul marin din Antarctica.
''Alga Durvillaea și varecul au dimensiuni foarte mari - deseori depășesc 10 metri în lungime - și creează un habitat asemănător unei păduri pentru numeroase animale mici, pe care le transportă cu ele în timpul lungii călătorii până în Antarctica'', a spus ea.
''Dacă acestea colonizează Antarctica, ecosistemele marine de acolo s-ar putea schimba dramatic''.
Utilizând o modelate a curenților de suprafață, precum și date despre valuri din perioada 1997-2015, oamenii de știință au urmărit mișcarea resturilor plutitoare dinspre mai multe surse de uscat din emisfera sudică către Antarctica.
CITEȘTE ȘI ANUNȚ Vin facturi mai mari la gaze''Am descoperit că obiecte plutind în derivă au ajuns pe coasta Antarcticii în fiecare dintre anii pentru care s-a făcut simularea. Pare să fie un bombardament constant cu tot ceea ce plutește - fie că e vorba de varec sau de o sticlă de plastic'', a spus coautoarea studiului Adele Morrison.
Cele mai multe obiecte plutitoare au ajuns la vârful Peninsulei Antarctice, o regiune cu temperaturi oceanice relativ calde și unde deseori lipsește gheața, ceea ce o transformă într-o zonă propice pentru instalarea speciilor non-native, au spus cercetătorii.
Prin prisma scăderii dramatice a dimensiunii banchizei din Antarctica aceste conexiuni devin îngrijorătoare.
CITEȘTE ȘI STUDIU Schimbări biomoleculare majore în organism între 40 și 60 de ani. Recomandările medicilor''Gheața din banchiză este foarte abrazivă așa că acționează asemenea unei bariere care previne stabilirea cu succes a speciilor non-native în Antarctica'', a spus autoarea principală a studiului, Hannah Dawson.
''Dacă declinul recent al banchizei din Antarctica continuă, atunci viețuitoarele care plutesc pe suprafața apei sau atașate de obiecte plutitoare ar putea mai ușor să colonizeze continentul, ceea ce ar avea un impact major asupra ecosistemelor'', a mai spus cercetătoarea.