Considerată mult timp una dintre vedetele economice ale globului, Germania se află în fața unor dificultăți care riscă să-i pună în pericol prosperitatea construită după război, relatează Reuters.
În timp ce, la suprafață, motorul economic german duduie, scăderea exporturilor din ultima vreme și scăderile abrupte ale prețurilor acțiunilor scot la lumină problemele vechi și înrădăcinate în cea mai populată și mai harnică țară de pe continent, un pilon central al Uniunii Europene, arată Digi 24.
În luna mai, cea mai mare economie a Europei a importat mai mult decât a exportat - pentru prima dată în 30 de ani – pierzând titlul de „campion global la export” câștigat după reunificarea Germaniei.
Ministrul de Finanțe, Christian Lindner, a spus că acest lucru este un fel de „avertisment de profit” - o alertă roșie pe care o lansează companiile atunci când se așteaptă la câștiguri scăzute. Să vândă mai mult decât cumpără a fost un principiu central al ascensiunii Germaniei către elita economică globală.
Cu doar câteva săptămâni înainte, în aceeași zi în care Berlinul a făcut un pas spre raționalizarea energiei, acțiunile Deutsche Bank și Commerzbank, creditori emblematici ai țării și companii de referință pentru economia germană, au scăzut cu aproximativ 12%.
Autoritățile de reglementare a pieței cred că această scădere a fost provocată de temerile pentru situația economică a Germaniei, în ipoteza limitării gazului rusesc care stă la baza industriei, a spus o persoană care cunoaște problema.
„Acesta poate fi începutul unei perioade mai slabe pentru Germania”, a spus Achim Truger, unul dintre experții în economie ai guvernului, care consiliază cancelaria de la Berlin.
„Dacă cineva a considerat că Germania este un model de urmat, poate că este timpul să avem o imagine realistă despre punctele forte și slăbiciunile economiei. Nimeni nu este perfect”, a adăugat el.
După cel de-al Doilea Război Mondial, Germania, susținută de ajutorul SUA, și-a construit economia bazânduse pe mașini, echipamente și produse chimice, controlate prin bănci precum Deutsche Bank, care dețin participații la firme industriale - un sistem cunoscut sub numele de Deutschland AG sau Germany Inc.
Bundesbank, banca centrală a țării, a menținut moneda la un nivel constant, gazul rusesc ieftin a alimentat industria, iar sindicatele au fost reprezentate în consiliile de administrație pentru a controla salariile. Rezultatul: o icoană a industrialismului admirată pe tot globul.
Toate acestea au alimentat salturi ale exporturilor în anii 1980, 1990 și 2000, moment în care marca germană a fost înlocuită cu euro la o rată de schimb care a făcut ca exporturile germane să fie atractive.
Grație reformelor pieței muncii, Germania și-a depășit renumele nedorit de „bolnav al Europei” primit la începutul mileniului, pentru că a vândut vecinilor europeni mai mult decât a cumpărat, a supărat multe țări care s-au împrumutat pentru a cumpăra bunuri germane.
Apoi, insistența Berlinului din timpul crizei datoriilor, ca țări precum Grecia să accepte condiții dure pentru împrumuturi de urgență, a alimentat și mai mult resentimentele. Dar mulți germani au respins astfel de critici, spunând că pe acestă atitudine eficientă se bazează succesul țării lor.
Încercând să reaprindă spiritul de colaborare care a dus la acest succes, cancelarul german Olaf Scholz s-a întâlnit săptămâna aceasta cu liderii sindicatelor și patronatelor pentru a discuta despre ceea ce el a numit o criză „istorică” a costului traiului zilnic.
Scholz, un social-democrat, a spus că reînvie un model de cooperare stabilit în 1967, când Germania a intrat în recesiune pentru prima dată de la boom-ul său postbelic.
Dar va fi mai greu acum să liniștească sindicatele, din cauza unei eforturi la nivel național de a menține salariile scăzute prin „mini-locuri de muncă” fără taxe, care plafonau câștigurile pe oră pentru mulți muncitori slab calificați la aproximativ 10 euro.
Nemulțumirea tot mai mare a angajațiilor este exprimată prin numărul mai mare de greve. Acestea au atins apogeul în 2015, cu aproximativ 28 de zile de grevă per 1.000 de angajați, comparativ cu aproape niciuna în 2000. Recent, sindicatele au avertizat că vor face greve pentru a impulsiona creșterea salariilor.
„Am văzut acest risc atunci când s-a discutat despre un embargo pe gaz”, a spus Monika Schnitzer, un alt consilier economic al guvernului. „Aș fi foarte îngrijorată pentru stabilitate”.
Economiștii cred acum că Germania ar putea intra într-o perioadă mai dificilă.
Deși a rezistat mai bine decât zona euro în timpul pandemiei COVID, economia sa nu și-a revenit la fel de bine ca cea a ansamblului în 2021 și riscă să rămână în urmă și în acest an.
Comisia Europeană estimează că economia Germaniei va crește cu 1,6% în acest an, comparativ cu 3,1% pentru Franța și 4% pentru Spania.
„Este un adevărat punct de cotitură pentru Germania”, a spus Carsten Brzeski, economist la banca olandeză ING.
Gunther Schnabl, economist la Universitatea din Leipzig, dă vina pe „zgârcenie” pentru situația dificilă a țării.
De ani întregi, Germania a economisit bani pe apărare și infrastructură și a ajutat exportatorii, menținând salariile scăzute și importând gaz ieftin din Rusia, a spus el.
„Dar nu a investit banii. În schimb, i-a folosit pentru a ascunde o erodare a prosperității. Acest lucru nu va funcționa pentru mult timp. Diviziunile și nemulțumirea cresc”, a avertizat Schnabl.
