Consiliul Legislativ arată că ”este de analizat” dacă după demitere, Executivul ar mai putea face acest lucru, deși e vorba doar de o hotărâre de guvern, respectiv un act administrativ. Mai mult, fără a invoca vreun temei legal, Consiliul se pronunță că este ”de analizat” dacă măsura nu ar pune și o problemă de securitate pentru ocupanții imobilelor.
De ce este important: Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului și are rolul de a analiza și aviza proiectele de legi, propunerile legislative și proiectele de ordonanțe și de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului, precum și propunerile legislative înregistrate la Parlament - exclusiv din perespectiva normelor de tehnică legislativă și a respectării legislației în vigoare. Este bine de știut: Deși consultative, avizele sunt obligatorii - fie favrobabile, fie negative - în procesul de legiferare, iar lipsa acestora sau nesolicitarea lor în termenul legal al acestora pot conduce la neconstituționalitatea actelor normative.
Profit.ro a relatat recent că s-a iscat o dispută între Guvernul Bolojan și Consiliul Legislativ, care susține că Guvernul ar fi adoptat nelegal o importantă ordonanță de urgență, fără a avea avizul Consilliului. Ulterior, Grupul parlamentar al PSD a inițiat în Parlament respingerea acestor prevederi reclamate de Consiliul Legislativ.
Actualul președinte al Consiliului Legislativ este fostul deputat PSD Florin Iordache, fost ministru al Justiției în cabinetul Grindeanu, în care a promovat ”celebra” Ordonanță 13, care l-ar fi scăpat de închisoare pe fostul lider PSD Liviu Dragnea. Iordache a fost numit la șefia Consiliului Legislativ în octombrie 2020, iar la data de 9 noiembrie a aceluiași an a depus jurământul pentru primul mandat. Mandatul președintelui Consililui este de 5 ani și poate fi reînnoit o singură dată, de către Parlament.
După demiterea prin moțiune de cenzură, Guvernul Bolojan nu mai poate adopta proiecte de lege, ci doar hotărâri de guvern, iar în acest temei, Guvernul a inițiat o hotârâre prin care să oblige RA-APPS să publice lista imobilelor pe care le administrează și a categoriilor de beneficiari.
”Dacă folosirea patrimoniului public este corectă și legală, atunci nu ar trebui să existe nicio problemă ca aceste informații să fie publice.(...) Statul nu este moșia nimănui”, afirmă Dan Reșitnec (USR), secretarul general al Guvernului, care adaugă că în acest fel, românii vor putea vedea, oficial, cine folosește aceste imobile, prin ce tip de contract, dacă au fost date direct sau prin licitație, cât costă contractele și pe ce durată au fost încheiate.
Proiectul a fost supus unei consultări publice și va suferi modificări, în urma propunerilor și observațiilor primite, urmând a fi adoptat săptămâna viitoare de către Guvern.
Între timp, Consiliul Legislativ a avizat negativ prima formă a hotărârii de guvern.
În avizul său, Consiliul invocă în primul rând prevederea Codului administrativ, potrivit căreia ”în cazul încetării łnandatului sau, în condițiile prevăzute de Constitułie, până la depunerea jurăłnântului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să emită numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi”, respectvi că în această perioadă, Guvernul nu poate să entită ordonanțe sau ordonanțe de urgentă și nu poate iniția proiecte de lege.
Potrivit Consiliului Legislativ, însă, în cazul proiectului de hotărâre privind RA-APPS (care se află în subordinea Secretariatului General al Guvernului), ”este de analizat dacă prezentul proiect se încadrează în categoria actelor necesare pentru administrarea treburilor publice ce pot fi adoptate de un guvern interimar”.
Mai mult, în opinia Consiliului Legislativ, publicarea pe site-ul oficial al instituției a listei imobilelor administrare de RA-APPS, împreună cu informațiile aferente (situație juridică, beneficiari, chirie etc.), reprezintă mai degrabă un act de informare publică și transparență instituțională, și nu un act de administrare propriu-zisă asupra bunurilor.
”Pentru adoptarea proiectului, ar trebui să existe și să fie indicat temeiul juridic la nivel de lege, în baza căruia Guvernul este îndrituit să reglementeze normele propuse.
Mai mult decât atât, semnalăm absența din cuprinsul proiectului a unui temei juridic de nivel primar care să justifice prelucrarea unor informații de genul celor ce se doresc a fi solicitate prin prezentul proiect”, afirmă Consiliul Legislativ.
Acesta se arată, totodată, preocupat de securitatea celor care care ocupă imobilele și de viața lor privată.
”Totodată, este de analizat dacă publicarea unor informații cu privire la categoriile de ocupanți - persoane fizice - ai imobilelor vizate poate reprezenta o problemă de securitate a acestora, putând fi vorba de o imixtiune în viața lor privată. Prin natura lor, aceste imobile constituie, pentru perioada exercitării mandatului, domiciliul sau reședința efectivă a titularului si, acolo unde este cazul, a membrilor familiei sale”, mai transmite Consiliul Legislativ.
Conform proiectului menționat, Regia Autonomă - ”Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” ar urma să publice pe pagina proprie de internet, în datele de 31 mai și 30 noiembrie ale fiecărui an, menținând publicată, lista tuturor imobilelor, proprietate publică și privată a statului, aflate în administrarea regiei, cuprinzând următoarele:
a) adresa imobilului, suprafața desfășurată, suprafața terenului;
b) destinația imobilului: spațiu de locuit, spațiu pentru birouri, spațiu cu altă destinație;
c) în cazul persoanei juridice care utilizează imobilul se precizează: denumirea autorității sau instituției publice centrale sau locale, organizației sindicale, partidului politic, fundației, asociației, cabinetului de avocatură, biroului notarial, unității aparținând cultelor religioase, unității din domeniul presei sau editurii, misiunii diplomatice, oficiului consular, reprezentanței organizației internationale interguvernamentale acreditate în România, alte instituții;
d) în cazul persoanei fizice care utilizează imobilul se precizează:
(i) categoria funcției beneficiarului: demnitar, înalt funcționar public, funcționar public, personal cu statut special, personal contractual, altă categorie, fără a se menționa titulatura explicită a funcției;
(ii) categoria instituției în care își desfășoară activitatea: birou parlamentar, minister, agenție, autoritate, oficiu, consiliu, institut, secretariat de stat, directorat, departament, altă categorie, fără a se menționa denumirea explicită a instituției;
e) tipul contractului încheiat: închiriere, folosință gratuită, prestări de servicii, asociere;
f) temeiul de drept în baza căruia a fost atribuit imobilul către beneficiar și forma de alocare a contractului: prin atribuire directă cu aprobarea instituției abilitate sau prin procedură de licitație, potrivit legii;
g) data începerii și data încetării contractului;
h) prețul contractului sau chiria lunară, dacă este cazul.
Acest proiect vine după o serie de demersuri publice și juridice realizate de reprezentanții USR pentru a forța deschiderea patrimoniului public. Astfel, Ionuț Moșteanu, deputat USR și fost ministru al Apărării, s-a deplasat la sediul RA-APPS pentru a solicita desecretizarea contractului în baza căruia se fac renovări de milioane de euro la vila din Aviatorilor 86.
De asemenea, Ionuț Moșteanu a depus oficial cerere către RA-APPS pentru publicarea listei persoanelor care locuiesc în vilele administrate de instituție.
La rândul său, Diana Buzoianu, deputat USR și ministrul Mediului, a deschis acțiune în instanță împotriva RA-APPS pentru publicarea aceleiași liste. A câștigat procesul în primă instanță, dar RA-APPS a formulat recurs.
