Antreprenorul american Elon Musk a adus internetul prin intermediul serviciilor prin satelit ale Starlink în satul izolat Marubos, scoțând locuitorii din secole de izolare, relatează La Repubblica.
„La început s-a deschis lumea, dar acum toată lumea este pe telefoanele mobile. Au devenit leneși. Nu vorbesc, nu muncesc, nu se mișcă”, arată G4Media.ro
Unii zâmbesc, alții strigă. Alții încep să tasteze compulsiv. Imagini apar și dispar pe telefoanele lor mobile, fotografii și videoclipuri care sosesc din locuri îndepărtate, necunoscute. Ei par aproape în transă, concentrați pe cuvinte, fraze, desene, animații, culori care curg ca un râu. Un bărbat îi trimite un mesaj prin WhatsApp prietenei sale. Acesta deschide funcția video și râde ca un nebun, amuzat de reacția pe care o vede de cealaltă parte a ecranului.
Scena are loc în inima pădurii amazoniene, într-unul dintre satele tribului Marubo: un popor care trăiește pe malul râului Ituì.
Sunt în număr de două mii și au rămas izolați de secole. Ei nu au niciun contact cu lumea exterioară, cu excepția observatorilor însărcinați să facă achiziții esențiale în primele zone locuite.
Una dintre numeroasele rezervații naturale pe care Brazilia le-a atribuit prin drepturi ancestrale. Dar la începutul lunii septembrie, acest teritoriu care rămăsese imun la contagiunea lumii „civilizate” a suferit o reacție care a subminat însăși structura socială pe care se bazează supraviețuirea lor.
Elon Musk a venit cu ideea de a ajunge chiar și în ținutul Marubo cu internet rapid. A făcut acest lucru prin intermediul Starlink, serviciul companiei sale spațiale Space X.
A lansat 6.000 de sateliți pe orbită joasă și a conectat zone izolate din toate colțurile Pământului: de la Sahara, la preeriile din Mongolia, la atolii din Pacific. Un salt în modernitate. O oportunitate pentru populațiile ancorate în trecutul lor etern.
După nouă luni, doi reporteri de la New York Times au mers în Amazon pentru a afla cum a fost primită această revoluție tehnologică și ce efecte a avut asupra unui trib izolat. Experimentul a fost pozitiv, dar destabilizator. „Când a sosit rețeaua”, le-a explicat Tsainama Marubo, 73 de ani, unul dintre bătrânii satului, celor doi reporteri, „toată lumea era fericită. Era o noutate și multă curiozitate. O lume necunoscută pentru noi se deschidea de pe aceste ecrane. Internetul a oferit multe avantaje evidente. Cum ar fi discuțiile cu cei dragi aflați la distanță și posibilitatea de a cere ajutor în caz de urgență. Dar lucrurile sunt mai rele acum”.
Tsainama se uită în jur și, cu o mișcare a mâinii, arată spre satul scăldat într-o liniște ireală. ”Acolo”, adaugă el, ”sunt toți acolo, concentrați pe telefoanele lor mobile. Au devenit leneși. Nu vorbesc, nu muncesc, nu se mișcă. Sunt ca și cum ar fi abrutizați. Derulează imagini, citesc cu traducătorul, navighează ore întregi cufundați într-o comă care sperie”.
În timp ce continuă să amestece ierburi pentru culoarea neagră care va fi folosită ca vopsea, înțeleapta șefă de trib dă din cap resemnată: „Tinerii învață obiceiurile albilor”. Într-adevăr, după doar nouă luni, Marubs se confruntă deja cu aceleași provocări care afectează de ani de zile familiile urbanizate: adolescenți lipiți de telefoane, discuții de grup pline de bârfe, rețele sociale care creează dependență, străini online, jocuri video violente, înșelăciune, dezinformare și pornografie.
În interiorul unei moloca, coliba de 15 metri înălțime în care locuitorii dorm, gătesc și mănâncă împreună, se aud strigăte și tobe. Un grup de băștinași urmărește un meci de fotbal pe trei telefoane mobile. Tsainama nici măcar nu se întoarce să privească.
”Se întâmplă în fiecare zi. Sătenii sunt fericiți. E în regulă. Dar internetul a fost ca un cutremur pentru noi. Nu am avut timp să înțelegem, să studiem, să învățăm cum să îl folosim. A fost un șoc”, spune el.
Întrebat dacă se va lua decizia de a scoate internetul, bărbatul e categoric: ”Pentru numele lui Dumnezeu, ar fi fost o revoltă. Vom depăși și asta. Dar nu ne luați internetul”.
