El Nino, fenomenul meteorologic natural care s-a adăugat procesului de încălzire a climei și a făcut din 2023 anul cel mai călduros din istoria măsurătorilor, a ajuns la final, deschizând calea spre revenirea probabilă în următoarele luni a ciclonului opus, La Nina, sinonim cu temperaturi mai scăzute la nivel global, informează AFP.
Însă această răcorire ar putea fi, în medie, foarte slabă, avertizează climatologii, din cauza încălzirii provocate de emisiile de gaze cu efect de seră provocate de activitățile antropice, deja responsabile pentru creșterea temperaturilor mondiale cu cel puțin 1,2 grade Celsius, în medie, în raport cu sfârșitul secolului al XIX-lea, scrie Agerpres.
Iată cum influențează clima globală ciclul denumit "El Nino - Oscilația Sudică" (ENSO în limba engleză - n.red.).
El Nino
El Nino este fenomenul ciclic de încălzire a apei în centrul și estul Oceanului Pacific tropical, care influențează precipitațiile, vânturile și curenții oceanici și care face să crească temperaturile medii globale.
El apare la fiecare doi-șapte ani și durează în general între nouă și 12 luni.
Cel mai recent El Nino, care a început în iunie 2023, s-a clasat printre cele mai intense cinci fenomene de acest tip măsurate vreodată, potrivit Organizației Meteorologice Mondiale (OMM).
În condiții normale, alizeele de deasupra Oceanului Pacific bat spre vest de-a lungul Ecuatorului ducând apele calde din America de Sud spre Asia. Pentru a le înlocui, apa rece urcă din adâncuri. Dar în timpul El Nino, aceste alizee scad în intensitate și apa caldă este retrimisă către America, alimentând o încălzire suplimentară a atmosferei și o deplasare spre sud a "Jet Stream Pacific" (curent-jet, vânturi puternice la altitudine înaltă, unde zboară avioanele).
Acea deplasare a curentului-jet se traduce în general printr-o vreme mai uscată în Asia de Sud-Est, în Australia, în Africa de Sud și în nordul Americii de Sud și, în sens invers, prin condiții mult mai umede în Cornul Africii și în sudul Statelor Unite.
Schimbările climatice influențează ciclul ENSO, dar efectul său rămâne încă neclar, a explicat Michelle L'Heureux, specialistă în acest fenomen la Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din Statele Unite (NOAA). Condițiile mai uscate sau mai umede provocate de ENSO "pot să se amplifice" din cauza încălzirii globale a climei, a adăugat ea.
Creșterea temperaturilor globale pe care acest fenomen le provoacă reprezintă totodată "o fereastră spre viitorul" schimbărilor climatice: "oferind un impuls temporar, ENSO ne oferă o mică imagine despre ceea ce înseamnă o lume mai caldă", a explicat ea.
Perioadă neutră
Deși El Nino s-a atenuat, primele patru luni din 2024 au continuat să doboare recorduri de căldură, un fapt care nu reprezintă însă o surpriză, întrucât ciclul său duce în general la creșterea temperaturilor în anul următor apariției sale.
"ENSO nu funcționează ca un întrerupător. Trebuie să existe un anumit timp pentru ca circulația atmosferică mondială să se adapteze", a explicat Michelle L'Heureux.
Potrivit OMM, există 40% șanse ca trimestrul iulie-septembrie să rămână o perioadă neutră, între cele două cicluri, urmată de 30% șanse în perioada august-noiembrie, probabilitatea de apariție a La Nina crescând pe măsură ce anul 2024 continuă să înainteze către finalul său.
La Nina
Fenomenul La Nina se traduce printr-o răcorire a Oceanului Pacific oriental pe parcursul unei perioade cuprinse între un an și trei ani, producând efecte inverse față de El Nino asupra climei globale.
La Nina generează condiții în general mai umede în anumite regiuni din Australia, Asia de Sud-Est, India, în sud-estul Africii și în nordul Braziliei, dar condiții mai uscate în anumite regiuni din America de Sud.
De asemenea, acest fenomen poate contribui la un sezon mai violent al uraganelor din Oceanul Atlantic. Agenția americană NOAA anticipează un sezon 2024 excepțional, cu patru-șapte uragane majore (cel puțin de categorie 3).
Posibila revenire a fenomenului La Nina încă din această vară nu va fi suficientă pentru a produce o răcorire în regiunile din Asia de Sud-Est, afectate din luna martie de valuri de căldură extremă.
"Planeta noastră se încălzește și ENSO nu joacă decât un rol secundar în acest proces. Chiar și cu dezvoltarea potențială a fenomenului La Nina încă din acest an, ne așteptăm în continuare ca 2024 să se claseze printre cei mai călduroși cinci ani din istoria măsurătorilor", a adăugat Michelle L'Heureux.
