Toate statele membre ale Uniunii Europene vor înregistra creșteri economice în 2016-2017 și 2018, pentru prima oară în aproape un deceniu, susținute de redresare, dar perspectivele rămân totuși umbrite de un nivel de incertitudine mai ridicat ca de obicei, se arată în prognoza de iarnă publicată luni de Comisia Europeană.
În zona euro, PIB-ul real este în creștere de 15 trimestre consecutive, ocuparea forței de muncă progresează într-un ritm încurajator iar șomajul continuă să scadă, deși rămâne peste nivelurile din perioada anterioară crizei. Consumul privat este în continuare motorul redresării. Creșterea investițiilor continuă, dar la un nivel modest, scrie News.ro
PIB-ul din zona euro va înregistra o creștere de 1,6 % în 2017 și de 1,8 % în 2018. Aceste cifre sunt ușor revizuite în sens crescător în raport cu previziunile din toamnă, când Comisia anticipa un ritm de 1,5% în acest an și de 1,7% în 2018.
La nivelul UE, valorile au o traiectorie similară, creșterea fiind estimată la 1,8 % anul acesta și anul viitor, comparativ cu avansurile de 1,6%, respectiv de 1,8% anticipate în toamnă.
Riscurile care planează asupra acestor previziuni sunt extrem de ridicate și, deși se pot înregistra evoluții atât pozitive, cât și negative, balanța, per total, prezintă o tendință descrescătoare.
„Redresarea economică a Europei continuă, pentru al cincilea an consecutiv. În aceste vremuri incerte, este totuși important ca economiile europene să rămână competitive și capabile să se adapteze la circumstanțele în schimbare. De aceea, trebuie continuate eforturile în materie de reforme structurale. De asemenea, este nevoie să se pună accent pe creșterea favorabilă a incluziunii, pentru a ne asigura că efectele creșterii sunt resimțite de toți cetățenii. Cu o inflație mai mare ca în anii precedenți, nu ne putem aștepta ca stimulul monetar actual să dureze pentru totdeauna. Prin urmare, țările cu niveluri ridicate ale deficitului și datoriilor ar trebui să facă în continuare eforturi pentru reducerea acestora, astfel încât să devină mai rezistente la șocuri economice”, a afirmat Valdis Dombrovskis, vicepreședinte pentru moneda euro și dialog social, responsabil și pentru stabilitatea financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital.
Comisarul pentru afaceri economice și financiare Pierre Moscovici a spus la rândul său că economia europeană și-a dovedit rezistența în fața numeroaselor șocuri cu care s-a confruntat pe parcursul anului trecut.
”Creșterea economică se menține iar nivelul șomajului și al deficitelor este în scădere. Totuși, cu un grad de nesiguranță atât de ridicat, este mai important ca oricând să utilizăm toate instrumentele de politică pentru a sprijini creșterea economică. Mai presus de orice, trebuie să ne asigurăm că beneficiile creșterii sunt resimțite peste tot în zona euro și de către toate segmentele societății”, a spus Moscovici.
Inflația în zona euro a crescut recent, odată cu inversarea tendinței prețurilor la energie. După ce a înregistrat niveluri foarte scăzute în ultimii doi ani, inflația ar putea atinge un nivel mai ridicat anul acesta și în anul următor, dar va rămâne în continuare sub obiectivul care corespunde stabilității prețurilor, de aproape 2%.
În cazul inflației de bază, care exclude volatilitatea prețurilor la energie și alimente, se preconizează doar o creștere treptată. Per total, rata inflației în zona euro ar urma să crească de la 0,2 % în 2016 la 1,7 % în 2017 și 1,4 % în 2018. La nivelul UE, se preconizează o creștere a inflației de la 0,3 % în 2016 la 1,8 % în 2017 și 1,7 % în 2018.
Principalul motor al creșterii economice va rămâne în continuare consumul privat, susținut de îmbunătățiri constante în materie de ocupare a forței de muncă și de o majorare a salariului nominal. Totuși, dată fiind creșterea inflației și limitarea creșterii puterii de cumpărare a gospodăriilor anul acesta și în anul următor, se așteaptă o încetinire a creșterii consumului privat.
Nivelul investițiilor ar urma să crească doar moderat, dar va fi susținut de o serie de factori precum costurile de finanțare reduse și consolidarea activității la nivel global.
Redresarea economică va avea în continuare efecte pozitive puternice pe piețele forței de muncă, în urma unor ample reforme structurale derulate în mai multe state membre.
Comisia anticipează că rata șomajului în zona euro va scădea în continuare, de la 10% în 2016 la 9,6 % în acest an și la 9,1 % în 2018. În ansamblul UE se preconizează că șomajul va scădea de la 8,5 % în 2016 la 8,1 % anul acesta și apoi la 7,8 % în 2018. Acestea sunt cele mai scăzute rate ale șomajului începând din anul 2009, dar rămân peste nivelurile din perioada anterioară crizei.
În zona euro, deficitul public agregat și ponderea datoriei guvernamentale în PIB ar trebui să scadă în continuare în 2017 și 2018. Se așteaptă ca în zona euro deficitul public să scadă de la procentul de 1,7 % din PIB înregistrat anul trecut la 1,4 % din PIB în 2017 și 2018. Această evoluție este explicată prin cheltuielile reduse cu dobânzile, datorate ratelor extrem de mici ale celor din urmă. Ea reflectă, de asemenea, îmbunătățirile aduse pe piața forței de muncă care fac ca tot mai multe persoane să plătească impozite și contribuții iar numărul celor care primesc transferuri sociale să scadă. Comisia anticipează că ponderea datoriei publice în PIB se va reduce treptat de la 91,5 % în 2016 la 90,4 % în 2017 și 89,2 % în 2018.
Pentru prima dată din 2008, previziunile Comisiei indică o creștere economică în toate statele membre ale UE pentru întreaga perioadă de previzionare (2016, 2017, 2018). Se preconizează că și statele cele mai afectate în timpul crizei au revenit pe drumul creșterii în 2016. Impactul aprecierii dolarului american și creșterea ratelor dobânzii pe termen lung ar putea, totuși, să accentueze diferențele de creștere dintre statele membre.
Comisia notează totuși că previziunile de iarnă prezintă un nivel ridicat de incertitudine pentru că noua administrație americană nu și-a definit încă intențiile în domenii esențiale de politică, în mai multe țări europene vor avea loc alegeri în acest an și, în plus, vor începe negocierile cu Regatul Unit în baza articolului 50.
Pentru Marea Britanie, Comisia consideră că impactul Brexit va fi mai mic decât anticipa în noiembrie. Din acest motiv, a îmbunătățit estimările economice, de la un avans de 1% estimat în noiembrie pentru 2017 la 1,5%. Pentru 2018, prognoza a fost menținută la o creștere de 1,2%.
În cazul Germaniei, Comisia prognozează o creștere economică de 1,6% în 2017 și de 1,8% în 2018, după un ritm de 1,9% estimat pentru 2016.
Economia franceză va avansa cu 1,4% în acest an și cu 1,7% în 2018, peste ritmul de 1,2% estimat pentru 2016.
Economia spaniolă ar urma să avanseze cu 2,3% în acest an și cu 2,1% în 2018, față de ritmul de 3,2% prognozat pentru anul trecut.
În Italia, Comisia estimează o creștere a PIB de 0,9% pentru 2016 și 2017 ș ide 1,1% în 2018.
Comisia estimează totodată că economia Greciei a avansat anul trecut cu 0,3%, ritmul urmând să accelereze la ,7% în 2017 și la 3,1% în 2018.
