O curte de justiție din Myanman a condamnat, joi, la un an de închisoare și muncă silnică un cineast care a criticat armata prin mesaje publicate pe Facebook. informează Reuters.
Min Htin Ko Ko Gyi, realizator de filme documentare, a fost arestat în luna aprilie și acuzat că a încălcat o lege veche care interzice declarații care pot cauza răzvrătiri sau pot face ca un militar să desconsidere ordine, scrie News.ro.
Mesajele publicate de el pe Facebook au criticat rolul armatei în politică și Constituția țării, care a fost creată în 2008 de fosta conducere armată și pe care liderul civil Aung San Suu Kyi încearcă să o îmbunătățească.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
„Vă rog, nu vă faceți griji în ceea ce mă privește, mă voi întoarce”, le-a spus cineastul reporterilor în afara curții. „Vreau să îi îndemn pe toți să mărșăluiască împreună pentru amendarea Constituției alături de liderii noștri”.
Deși Suu Kyi a câștigat alegerile în 2015, armata deține roluri politice cheie, inclusiv locuri în Parlament.
Partidul ei, Liga Națională pentru Democrație, a propus reducerea graduală a numărului militarilor în Parlament pe o perioadă de 15 ani.
Avocatul lui Min Htin Ko Ko Gyi, Robert San Aung, a declarat pentru Reuters că va face apel.
CITEȘTE ȘI Industria nu și-a revenit în iulie după căderea puternică din iunieCineastul a fost recent operat pentru un cancer la ficat, iar San Aung este îngrijorat acum pentru sănătatea lui.
Potrivit grupului Assistance Association for Political Prisoners, 161 de oameni se află în închisoare sau sunt judecați în Myanmar sub acuzații motivate politic.
Decizia de joi a fost criticată și de Human Rights Watch. „Min Htin Ko Ko Gyi nu ar fi trebuit niciodată arestat, cu atât mai puțin condamnat și închis, pentru că și-a spus opiniile critice despre militarii abuzivi din Myanmar”, a transmis Phil Robertson, directorul adjunct al filialei din Asia.
El a cerut guvernului civil să se folosească de majoritatea pe care o are în Parlament pentru a revoca legea care „încalcă dreptul la libera exprimare”.
O petiție online prin care se cere eliberarea lui a fost inițiată de Amnesty International Australia.