De la o întoarcere a astronauților în jurul Lunii și până la alegerile de la jumătate de mandat în Statele Unite, AFP prezintă cinci evenimente de urmărit în 2026.
ASTRONAUȚI ÎN JURUL LUNII
2026 ar putea să fie anul întoarcerii astronauților în jurul Lunii.
Amânată în mai muilte rânduri, misiunea cu echipaj Artemis 2 a NASA - împreună cu partenerii săi privați, ca de sexmplu SpaceX - este prevăzută la începutul anului viitor - cel mai târziu în aprilie, scrie News.ro
Este o etapă-cheie a întoarcerii americanilor pe solul lunar, anunțată de către Donald Trump în primul său mandat (2017-2021) să aibă loc cât mai rapid posibil, înaintea Chinei, care vrea să ajungă pe Lună până în 2030.
China face deja pregătiri în acest sens. Sonda Chang'e 7 urmează să efectueze în 2026 o explorare a polului sud al satelitului Terrei, iar testele navetei sale spațiale Mengzhou continuă.
India își afișează, la rândul său, ambițiile mari în privința cuceririi spațiului. După ce a depus un robot pe Lună în 2023, ISRO prevede să trimită un astronaut pe orbită, cu propriile mijloace, în 2027.
Luna a devenit o escală obligatorie înaintea unei călătorii către Marte. Ea este folosită în vederea instalării pe ea a bazelor releurilor, dar și la testarea combinezoanelor, vehiculelor, energiei și la învățarea pe ea cum se trăiește în spațiul cosmic îndepărtat.
O CUPĂ A LUMII LA FOTBAL ÎN AFARA NORMELOR
48 de echipe, 104 meciuri, trei țări-gazdă, Mondialul 2026, care va avea loc în Statele Unite, Mexic și Canada se anunță un turneu în afara normelor - pe 16 stadioane, la patru ani de la triumful Argentinei lui Lionel Messi împotriva Franței, în finala din Qatar.
Cea mai populară competiție din lume își schimba dimensiunea cu totul și se va desfășura timp de șase săptămâni - de la 11 iunie, la 19 iulie 2026 - pe 16 stadioane repartizate pe aproape 4.000 de kilometri pătrați, teritoriul american dându-și partea leului, cu 11 incinte.
Este ocazia visată de Donald Trump de a face din ea o vitrină a președinției sale și o armă politică, în contextul în care relațiile cu Canada și Mexicul sunt haotice, din cauza războiului comercial declanșat la câteva luni după ce a intrat în funcție și a măsurilor sale restrictive în domeniul imigrației.
Pe plan sportiv, nu lipsesc candidații care să încerce să-și înscrie numele în palmares, între alții giganții sud-americani (Argentina, Brezilia) și greii europeni (Franța, Spania, Portugalia, Germania, Anglia).
FÂȘIA GAZA ȘI ALEGERI ÎN ISRAEL
În Orientul Mijlociu, presiunile americane au permis, în octombrie, un armistițiu între Israel și Hamas, după peste doi ani de război.
Armistițiul se dovedește foarte fragil, iar Planul de Pace al președintelui american în Fâșia Gaza lasă numeroase puncte în suspans, ca de exemplu viitoarele etape ale retragerii armatei israeliene sau forma de guvernare viitoare a teritoriului plestinian.
Prin susținerea Planului Trump, Consiliul de Securitate al ONU a pus, în noiembrie, jaloanele unei desfășurări a unei Forțe Internaționale, pe care nu o vor, în fond, nici Guvernul israelian și nici mișcarea islamistă palestiniană.
Hamasul refuză să se dezarmeze în condițiile impuse de către premierul israelian Benjamin Netanyahu care, la vârsta de 76 de ani trecuți, vrea să candideze în alegerile care urmează să aibă loc cel mai târziu în noiembrie 2026.
O largă majoriate a israelienilor vrea ca premierul să dea socoteală pentru războiul declanșat de atacul-surpriză al Hamas de la 7 octombrie 2023, iar o majoritate relativă se opune să fie grațial de către președinte, căruia i-a cerut în mod ofical acest lucru la sfârșitul lui noiembrie, pentru a scăpa de lungul proces de corupție în care este judecat.
Netanyahu, care dispune doar de o majoritate relativă și fragilă, ar putea fi tentat de opțiunea militară împotriva Hamas în Fâșia Gaza, sau împotriva Hezbollah în Liban, pentru a-și păstra susținerea alaților săi de extremă dreapta și a încerca să obțină, înainte de scrutin, victoria totală pe care le-a promis-o israelienilor.
ALEGERI LA JUMĂTATE DE MANDAT ÎN SUA
După un 2025 marcat de întoarcerea zgomotoasă a lui Donald Trump la Casa Albă, alegerile de la jumătate de mandat - prevăzute la 3 noiembrie 2026 - reprezintă un jalon crucial al unei președinții deja istorice în multe privințe.
Noi guvernatori urmează să fie aleși în 36 de state, toți cei 435 de membri ai Camerei Reprrzentanților și 35 dintre cei 100 de mebri ai Senatului.
Miza republicanilor este să-și păstreze majoritatea fragilă în Congres.
Democrații vor să preia Camera, eventual Senatul, în cazul unor performanțe puternice.
Recucerirea Congresului le-ar permite să pună frână vastului program al celui care va împlini 80 de ani.
Numele lui Donald Trump nu va apărea pe buletinele de vot, însă aceste alegeri vor fi un referendum pentru aproape 250 de milioane de americani cu privire la prima jumătate a celui de-al doilea mandat al miliardarului.
Persoana însăși a președinelui va fi o temă majoră a campaniei, însă se așteaptă să fie eclipsată de problema costului traiului, pe fondul unei inflații persistente,
Aceste alegeri de la jumătate de mandat vor servi totodată ca rampă de lansare a multor aspiranți la președinție în 2028, primul scrutin fără Donald Trump din 2012 încoace.
ÎȘI VA REVENI, OARE, LUMEA, DIN MODIFICĂRILE CLIMATICE?
Anul 2026 are toate șansele să rămână cald, la scară istorică. Ultimii 11 au fost cei mai calzi înregistrați vreodată. Există 80% șanse ca recordul din 2024 să fie bătut până în 2029, a prezis Institutul meteorologic britanic.
Vor reacționa, oare, națiunile? COP30 în Brazilia tocmai a arătat că multileralismul climatic nu a murit, în pofida boicotului american și conflictelor geopolitice.
”2026 trebuie să fie anul în care diplomația climatică internațională se reinventează”, estimează, cu toate acestea, Rebecca Thissen, de la Climate Action Network. "COP-urile nu sunt un scop în sine, ci un punct culminant într-o agendă politică internațională care are mare nevoie să-și acordeze viorile”.
Fără să așteptăm COP31, în noiembrie 2026, la Antalya, în Turcia, vom urmări câte țări vor răspunde invitației Columbiei, în aprilie, la Santa Marta, la prima Conferință Internațională a abandonării energiilor fosile.
Aleksandar Rankovic de la centrul de reflecție The Common Initiative este curios ”să vadă dacă rebeliunile generației Z care au apărut în lume încep să lupte împotriva modificărilor climatice”.
