Cătălin Țone, expert antidrog, consideră că România se află în prezent la cel mai mare nivel de consum de droguri din istorie. El a spus că în țara noastră există 300 de agenți antidrog, care nu pot gestiona în același timp prevenirea și combaterea traficului de droguri, fără o bună organizare și implicare a instituțiilor statului.
Cătălin Țone a vorbit despre cantitățile uriașe de droguri pe care au ajuns să le consume sau să le distribuie chiar și copiii cu vârste între 6-7 ani și spune nu există limită privind traficul de droguri. „Am avut cazuri în care minorii de 6-7 ani, nefiind consumatori, pentru că am avut cazuri de excepție în care recordul a fost de copii cu vârste între 9-10 ani care consumau heroină de la părinți sau frați mai mari. Dar am avut și cazuri în care minori de 6-7 ani erau puși să transporte și am avut și cazuri grave în care erau introduse în scutecele bebelușilor introduse droguri sau în cărucior și transportate pentru a disimula activitatea infracțională. Nu există nicio limită în ce privește profesia părinților sau vreo limită de posibilități materiale când vorbim de consumul de droguri sau de distribuție. Este un flagel care ne afectează indiscutabil. Mulți părinți sunt mai precupați de carieră sau viața personală decât de copii. Au fost câteva operațiuni importante mediatizate. Fenomenul drogurilor în școli nu s-a dezvoltat peste noapte, ci a evoluat în timp. Ce este clar, și greșelile principale care s-au făcut de către autorități, copiii, adolescenții nu au primit suficiente date și nu au fost instruiți. Cred că acum copiilor trebuie să li se vorbească despre droguri undeva la 7-8 ani”, a spus expertul la Digi 24.
El spune că de vină pentru fenomenul drogurilor în școli sunt discursul din social media, nepăsarea părinților și modul greșit în care profesorii abordează de multe ori cazurile copiilor care se droghează. „Sunt situații în care sunt mulți influenceri negativi, artiști care îndeamnă la consumul de droguri. Noi trebuie să luptăm împotriva acestora, să venim cu contraargumente psihologice suficiente, care să-i determine să vină spre noi și nu către acești influenceri negativi. O altă scăpare importantă a fost aceea a lipsei de instructaj, de pregătire și educație a părinților. Vorbim de părinții care cel mai probabil nu au avut de-a face cu drogurile și nu știu simptomatologia și nu știu cum să reacționeze. Ca atare. trebuie să venim cu pregătire pentru ei. Și, mai ales, cadrele didactice, pentru că la școală copii petrec ore și acolo e anturajul lor și acolo sunt informațiile în legătură cu debutul consumului sau distribuției de droguri, iar profesorii ori nu știu să observe situația sau de multe ori acționează greșit”, mai spune el.
Totuși, el consideră că soluția nu este să căutăm vinovații, ci mai degrabă să vedem ce metode eficiente există pentru a ajuta copiii dependenți de droguri. „Părinții nu trebuie învinovățiți pentru că neavând cultura, educația și informațiile necesare nu știu să reacționeze. Cred că trebuie să venim cu un instructaj de masă. Eu cred că aceste cunoștințe de bază și antrenarea lor să observe anumite chestiuni este foarte importantă. Apoi, să lase negarea la o parte, să recunoască că au o problemă copiii, după care să meargă către un specialist să identifice dacă dependența copiilor este la un nivel cronic, ca să se poată interveni medical”, mai spune el.
Cătălin Țone a explicat că în acest moment se ocupă de distribuție și transport atât clanuri, cât și membri ai unor familii cu antecedente penale. „S-a ajuns la asemenea nivel în care se ocupă de distribuție, de procurarea din exterior, de transport, introducere în țară și distribuție atât clanuri, care sunt clanuri cunoscute, sau membri ai unor familii care au antecendente penale. De-a lungul timpului am văzut în București că avem Clanul Sportivilor spre exemplu. A fost abordat din punct de vedere operativ și s-a mediatizat cazul de mai multe ori. Când vorbim de un astfel de clan mare, cu generații, care oricum există și este în opinia publică de cel puțin 20 de ani. De asemenea, sunt mici dealeri de cartier care au apartenență la o zonă de rețea și putem să vorbim și de grupuri, de rețele de familie, unde se ocupă de traficul de droguri părinții, copiii, care sunt uneori folosiți pentru săvârșirea de infracțiuni, sau bunicii, deci vorbim de o preocupare generală”, a spus expertul antidrog.
Totodată, Cătălin Țone subliniază că în toată țara sunt aproximativ 300 de ofițeri antidrog, iar în contextul în care mulți consumatori recidivează, intervenția acestora este una limitată, consideră expertul. El susține că zona combaterii traficului de droguri ar trebui să reprezinte o preocupare și pentru alte instituții ale statului.
„Este foarte important să înțelegem că toată problema nu se situează doar în zona combaterii, pentru că polițistul antidrog. Sunt maxim 300 de lucrători din toată Poliția care se ocupă de combatere. Consumatorii, sub o forma sau alta, recidivează. Este clar că intervenția antidrog este una limitată. Dar nu este normal ca problematica într-un județ să fie gestionată exclusiv de antidrog. În Malta, care poate fi luată ca exemplu de prevenire, problematica antidrog este în subordinea ministerului solidarității sociale, al familiei și al dreptului copilului. Este normal ca Agenția Antidrog, care este la MAI, să se ocupe de prevenire, evaluare, comunicare și tratament și această agenție să gestioneze întreaga problematică? Pentru că aici vorbim de o chestiune multidisciplinară, de Ministerul Educației, Ministerul Justiției, al Familiei. Nu e normal să așezăm problema la nivelul Guvernului, undeva unde să aibă o organizare și o ierarhizare ca să poată să domine și să coordoneze această problemă?”, se întreabă Cătălin Țone..
