Decizia, salutată la Beijing, dar criticată dur la Washington, semnalează o schimbare semnificativă în poziționarea economică a Canadei într-un moment de tensiuni comerciale globale, relatează Reuters.
Premierul canadian Mark Carney, aflat într-o vizită oficială în China, prima a unui lider canadian din 2017, a anunțat că Ottawa va permite inițial importul a până la 49.000 de vehicule electrice chineze cu un tarif preferențial de 6,1%, față de bariera de 100% impusă în 2024 de guvernul Trudeau, în paralel cu taxele americane, scrie News.ro.
Decizia marchează o inversare majoră a politicii canadiene și, potrivit lui Carney, „o revenire la un cadru comercial rațional, bazat pe beneficiile reciproce, nu pe escaladări tarifare”.
China, la rândul ei, va reduce dramatic taxele impuse produselor agricole canadiene, inclusiv pentru semințele de canola, de la un nivel cumulat de aproximativ 84% la circa 15% până la 1 martie.
Tarifele suplimentare aplicate canola meal, homarului, crabilor și mazării canadiene vor fi eliminate până la finalul anului. Ottawa estimează că aceste măsuri vor debloca exporturi suplimentare de aproape 3 miliarde de dolari pentru fermierii și procesatorii canadieni.
Decizia Beijingului vine după ce, în 2025, importurile Chinei de bunuri canadiene au scăzut cu peste 10% ca urmare a represaliilor tarifare impuse în timpul disputelor cu guvernul Trudeau.
Premierul Carney a argumentat că acordul este esențial pentru competitivitatea pe termen lung a Canadei: ”Pentru a construi o industrie auto electrică puternică, avem nevoie de parteneri inovatori. Accesul la lanțurile de aprovizionare chineze este o oportunitate, nu o amenințare. Iar pentru agricultura canadiană, eliminarea tarifelor discriminatorii este o victorie clară.”
China și Canada au convenit, de asemenea, relansarea dialogului economic și financiar la nivel înalt, extinderea cooperării în energie verde, petrol și gaze, precum și facilitarea investițiilor reciproce. Carney a declarat că Ottawa intenționează să își dubleze rețeaua energetică în următorii 15 ani, iar companiile chineze ar putea participa la investiții, inclusiv în proiecte eoliene maritime. Totodată, Canada vizează exporturi de 50 de milioane de tone de LNG către Asia până în 2030.
Într-un gest politic major, Carney a anunțat că președintele Xi Jinping s-a angajat să ofere călătorilor canadieni acces fără viză în China, deși detaliile urmează să fie stabilite.
Reacția Statelor Unite: îngrijorare profundă și avertismente publice
Acordul a fost primit cu ostilitate de administrația Trump, care a transmis un semnal clar că apropierea Canadei de China este privită ca un risc pentru securitatea economică nord-americană.
”Cred că vor privi înapoi și vor regreta acest pas”, a declarat la Ohio secretarul american al Transporturilor, Sean Duffy, subliniind că vehiculele electrice chineze nu vor fi permise în SUA, indiferent de accesul lor în Canada.
Reprezentantul comercial al Statelor Unite, Jamieson Greer, a mers și mai departe: ”Există un motiv pentru care nu vindem mașini chineze în Statele Unite, avem tarife care protejează lucrătorii americani. Decizia Canadei este problematică.”
Oficialii americani au avertizat că Washingtonul va bloca orice încercare de reexport a vehiculelor chineze prin Canada și au ridicat semne de întrebare privind concesiile făcute de Beijing în sectorul agricol, indicând că Ottawa riscă o dependență economică mai mare de China.
De asemenea, SUA au subliniat că regulile americane de securitate cibernetică aplicate mașinilor conectate fac ”aproape imposibilă” intrarea vehiculelor chineze pe piața americană.
Un viraj geopolitic atent calibrat
Analiștii văd în acest acord o recalibrare prudentă, nu o pivotare strategică. Canada rămâne adânc integrată în sistemele de apărare și intelligence ale SUA, dar este presată de tarifele americane, volatilitatea relației cu Washingtonul și nevoia de acces la piețe noi.
”Pentru China, apropierea de o țară G7 din sfera tradițională de influență a SUA este un câștig simbolic și strategic”, afirmă experți de la universități chineze.
Carney a confirmat că a discutat cu Xi și subiectul Groenlandei, declarând că a găsit ”o aliniere puternică de viziune”, în contextul tensiunilor crescute legate de pretențiile exprimate recent de președintele Trump asupra teritoriului autonom danez.
În timp ce Ottawa încearcă să își diversifice relațiile economice, Washingtonul privește cu suspiciune orice semnal că unul dintre cei mai apropiați aliați ai săi ar putea adopta o politică externă mai autonomă.
Acordul Canada–China deschide o nouă etapă în comerțul global, dar și un nou capitol de fricțiuni în relația dintre Ottawa și Washington, într-un moment în care competiția dintre SUA și China redefinește echilibrul economic mondial.
