Numărul de arme nucleare operaționale a crescut ușor în 2022, deoarece țările au pus în aplicare planuri de modernizare și extindere a forțelor pe termen lung, a anunțat luni Institutul Internațional de Studii pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), un important grup de reflecție pe tema conflictelor, care avertizează în cel mai recent raport că lumea intră într-o fază periculoasă, relatează Reuters.
Numărul estimat de focoase nucleare aflate în stocurile militare pentru o potențială utilizare a crescut cu 86 de unități, ajungând la 9.576, continuând o tendință observată în ultimii ani, a precizat SIPRI într-un comunicat.
"Ne îndreptăm spre una dintre cele mai periculoase perioade din istoria omenirii", avertizează Dan Smith, directorul SIPRI. "Este imperativ ca guvernele lumii să găsească modalități de cooperare pentru a calma tensiunile geopolitice, pentru a încetini cursa înarmărilor și pentru a face față consecințelor tot mai grave ale degradării mediului și creșterii foametei în lume", subliniază directorul SIPRI.
Rusia și Statele Unite dețin împreună aproape 90% din totalul armelor nucleare, dar grupul de reflecție precizează că dimensiunile arsenalelor lor respective par să fi rămas relativ stabile în 2022. În general, numărul de focoase nucleare din lume a continuat să scadă, în principal datorită faptului că SUA și Rusia au dezmembrat focoase nucleare retrase din uz, scrie News.ro.
SUA AU CHELTUIT CEL MAI MULT PENTRU ARSENALUL LOR NUCLEAR
Într-un raport separat publicat luni, Campania Internațională pentru Renunțarea la Arme Nucleare (ICAN), cu sediul la Geneva, a declarat că cele nouă țări nucleare din lume au cheltuit împreună 82,9 miliarde de dolari pentru modernizarea și extinderea arsenalelor lor anul trecut. Potrivit raportului ICAN, Statele Unite au cheltuit 43,7 miliarde de dolari, mai mult decât toate celelalte state cu arme nucleare la un loc.
China și Rusia au fost pe locul al doilea și al treilea în topul celor mai mari cheltuieli pentru arme nucleare, cu 11,7 miliarde de dolari și, respectiv, 9,6 miliarde de dolari.
Cele nouă state dotate cu arme nucleare sunt, potrivit SIPRI, Statele Unite, Rusia, Regatul Unit, Franța, China, India, Pakistan, Republica Populară Democrată Coreeană (Coreea de Nord) și Israel.
CÂTE ARME NUCLEARE SUNT ÎN LUME
Potrivit raportului SIPRI, din inventarul global total de 12 512 focoase nucleare, în ianuarie 2023, 9.576 se aflau în stocuri militare pentru utilizare potențială - cu 86 mai multe decât în ianuarie 2022. Dintre acestea, se estimează că 3.844 de focoase erau desfășurate pe rachete și avioane, iar 2.000 - aproape toate aparținând Rusiei sau SUA - erau menținute în stare de alertă operațională ridicată, ceea ce înseamnă că erau montate pe rachete sau ținute în baze aeriene care găzduiau bombardiere nucleare.
Rusia și SUA dețin împreună aproape 90% din totalul armelor nucleare. Dimensiunile arsenalelor lor nucleare respective (adică focoasele nucleare utilizabile) par să fi rămas relativ stabile în 2022, deși transparența în ceea ce privește forțele nucleare a scăzut în ambele țări în urma invaziei Rusiei în Ucraina din februarie 2022.
În plus față de armele nucleare utilizabile, Rusia și SUA dețin fiecare peste 1 000 de focoase nucleare retrase anterior din serviciul militar, pe care le dezmembrează treptat.
CHINA VINE TARE DIN URMĂ
Estimarea SIPRI privind dimensiunea arsenalului nuclear al Chinei a crescut de la 350 de focoase în ianuarie 2022 la 410 în ianuarie 2023, și se așteaptă ca acesta să continue să crească. În funcție de modul în care decide să își structureze forțele, China ar putea avea cel puțin la fel de multe rachete balistice intercontinentale (ICBM) ca SUA sau Rusia până la sfârșitul deceniului.
"China a început o expansiune semnificativă a arsenalului său nuclear", spune Hans M. Kristensen, analist la SIPRI. "Este din ce în ce mai greu de pus în concordanță această tendință cu obiectivul declarat al Chinei de a avea doar forțele nucleare minim necesare pentru a-și menține securitatea națională", punctează specialistul.
CINE MAI ARE ARME NUCLEARE
Atât SUA, cât și Regatul Unit au refuzat să facă publice informații privind forțele lor nucleare în 2022, ceea ce făcuseră și în anii precedenți, menționează SIPRI.
Deși se crede că Marea Britanie nu și-a mărit arsenalul de arme nucleare în 2022, se așteaptă ca stocul de focoase să crească în viitor, ca urmare a anunțului guvernului britanic din 2021 că își mărește limita de la 225 la 260 de focoase nucleare. De asemenea, guvernul a declarat că nu va mai face publice cantitățile sale de arme nucleare, focoase desfășurate sau rachete desfășurate.
În 2022, Franța și-a continuat programele de dezvoltare a unui submarin cu rachete balistice cu propulsie nucleară (SSBN) de a treia generație și a unei noi rachete de croazieră lansate din aer, precum și de recondiționare și modernizare a sistemelor existente, menționează raportul SIPRI.
India și Pakistanul par să își extindă arsenalele nucleare, iar ambele țări au introdus și au continuat să dezvolte noi tipuri de vectori nucleari în 2022. În timp ce Pakistanul rămâne principalul obiectiv al descurajării nucleare a Indiei, India pare să pună din ce în ce mai mult accent pe armele cu rază de acțiune mai lungă, inclusiv pe cele capabile să atingă ținte din întreaga Chină, notează raportul.
CÂTE RACHETE ARE COREEA DE NORD
Coreea de Nord continuă să acorde prioritate programului său nuclear militar ca element central al strategiei sale de securitate națională. Deși Coreea de Nord nu a efectuat nicio explozie de testare nucleară în 2022, a efectuat peste 90 de teste cu rachete. Unele dintre aceste rachete, care includ noi rachete ICBM, pot fi capabile să transporte focoase nucleare. SIPRI estimează că țara a asamblat în prezent aproximativ 30 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru un total de 50-70 de focoase, ambele creșteri semnificative față de estimările pentru ianuarie 2022.
Israelul - care nu recunoaște public că deține arme nucleare - este de presupus, de asemenea, că își modernizează arsenalul nuclear.
"Majoritatea statelor cu arme nucleare își înăspresc retorica privind importanța armelor nucleare, iar unele dintre ele chiar emit amenințări explicite sau implicite cu privire la o eventuală utilizare a acestora", a declarat Matt Korda, cercetător asociat în cadrul programului SIPRI privind armele de distrugere în masă și cercetător asociat senior în cadrul Proiectului de Informare Nucleară (FAS). "Această competiție nucleară ridicată a crescut dramatic riscul ca armele nucleare să fie folosite într-un gest de furie, pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial", arată SIPRI.
"Cu programe de miliarde de dolari pentru modernizarea și, în unele cazuri, extinderea arsenalelor nucleare, cele cinci state deținătoare de arme nucleare recunoscute de Tratatul de neproliferare nucleară par să se îndepărteze din ce în ce mai mult de angajamentul lor de dezarmare în cadrul tratatului", arată Wilfred Wan, director al Programului SIPRI privind armele de distrugere în masă.
DIPLOMAȚIA NUCLEARĂ PRIMEȘTE O NOUĂ LOVITURĂ
În același timp, diplomația în domeniul controlului armelor nucleare și al dezarmării a suferit un recul major în urma invaziei Rusiei în Ucraina în februarie 2022. În urma invaziei, a fost suspendat dialogul bilateral de stabilitate strategică, iar în februarie 2023, Rusia a anunțat că își suspendă participarea la Tratatul din 2010 privind măsurile pentru reducerea și limitarea în continuare a armelor strategice ofensive (New START). Este ultimul tratat în vigoare de control al armelor nucleare care mai limitează forțele nucleare strategice ale Rusiei și SUA.
De asemenea, au fost suspendate discuțiile privind un tratat care să urmeze New START, care expiră în 2026. Cu toate acestea, conform evaluării SIPRI, forțele nucleare strategice desfășurate ale ambelor țări au rămas în limitele New START în ianuarie 2023.
Sprijinul militar acordat de Iran forțelor rusești în Ucraina și situația politică din Iran au umbrit, de asemenea, discuțiile privind relansarea Planului comun de acțiune cuprinzător (JCPOA) - acordul din 2015 menit să împiedice Iranul să dezvolte arme nucleare. Reluarea JCPOA pare acum din ce în ce mai puțin probabilă, estimează SIPRI.
"În această perioadă de mare tensiune geopolitică și neîncredere, cu canale de comunicare închise între rivali înarmați nuclear sau care abia funcționează, riscurile de erori de calcul, neînțelegeri sau accidente sunt inacceptabil de mari", spune Dan Smith, directorul SIPRI. "Există o nevoie urgentă de a restabili diplomația nucleară și de a consolida controalele internaționale asupra armelor nucleare", subliniază Dan Smith.
