România are șanse reduse să primească aprobare de la instituțiile UE să perceapă TVA prin taxare inversă generalizată, mecanism recent adoptat de Consiliul pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN).
Taxarea inversă generalizată ar duce la eliminarea TVA de plată cash pentru operațiunile business to business care depășesc 17.500 euro. S-ar schimba întregul mod în care TVA circulă în economie, iar impactul ei ar rămâne în mare măsură doar la vânzarea către consumatorii finali. Pentru îmbunătățirea colectării beneficiul rezultă din faptul că un furnizor n-ar mai primi de la client TVA cash pe care, ulterior, nu l-ar mai vărsa la stat, iar beneficiarul ar solicita TVA respectivă la rambursare, generând astfel pierderi pentru stat. Taxarea inversă generalizată ar lăsa operatorii economici cu un comportament fiscal inadecvat fără jucăria favorită.
Cerințele impuse statelor care vor să implementeze taxarea inversă generalizată și parcurgerea, în termenul prevăzut, a procedurii pentru obținerea avizului fac improbabil succesul unui astfel de demers al autorităților române.
Chiar dacă România ar puncta toate condițiile, istoricul negativ în reducerea deficitului de TVA, la care este campioană europeană de mulți ani, precum și ineficiența semnalată de raportul Comisiei Europene (Comisia) în aplicarea taxării inverse în anumite domenii ar fi impedimente suplimentare în obținerea unui aviz pozitiv.
Etapele și criteriile pentru obținerea avizului
În prezent, un singur stat, respectiv Cehia, pare că îndeplinește criteriile din proiectul de directivă:
- deficitul de TVA aferent anului 2014 este cu cel putin 5% peste media europeană;
- ponderea fraudei de tip carusel reprezintă mai mult de 25% din deficitul de TVA;
- statul membru stabilește că măsurile convenționale de control nu sunt suficiente și eficiente pentru a combate acest tip de fraudă și ca taxarea inversă generalizată va aduce câștiguri de minim 25% (diferența între veniturile și costurile suplimentare).
După depunerea cererii de aplicare a mecanismului de către un stat membru, Comisia va avea la dispoziție trei luni (sau patru luni în situația în care consideră că are nevoie de informații suplimentare de la statul respectiv) pentru a accepta sau nu aplicarea mecanismului (aici decizia finală va fi a Consiliului UE), în funcție de îndeplinirea cerințelor.
România nu îndeplinește al doilea criteriu referitor la nivelul fraudei de tip carusel: ponderea fraudei de tip carusel in deficitul de TVA fiind de 23%, deci sub pragul minim de 25% (așa cum rezultă din documentul Comisiei privind evaluarea impactului aplicării mecanismului din decembrie 2016).
O altă etapă în acest demers este impactul pe care mecanismul îl poate avea asupra pieței comune, în particular asupra vecinilor statelor care vor aplica mecanismul (să spunem, Cehia).
De exemplu, dacă Ungaria, care nu aplică mecanismul, constată că taxarea inversă generalizată aplicată de Cehia crește frauda de TVA pe teritoriul său, informează Comisia. Aceasta din urmă poate propune Consiliului UE abrogarea taxării inverse generalizate în Cehia. Sensul acestui mecanism de salvgardare vine din faptul că, în trecut, aplicarea taxării inverse într-un anumit sector dintr-un stat membru (de exemplu, cereale, în România în 2010) a dus la mutarea fraudei in statele vecine (Ungaria).
Oricum acest mecanism poate funcționa, în eventualitatea că ar fi introdus, doar până la jumătatea anului 2022 de când va intra în vigoare regimul definitiv de TVA, noul sistem bazat pe principiul destinației.
România are un istoric negativ
Credem astfel că aplicarea de către România a taxării inverse generalizate este improbabilă, desi recunoaștem beneficiile potențiale. Comisia este totuși sceptică față de eficacitatea acestei măsuri, insistând de fiecare dată pe combaterea fraudei și îmbunătățirea colectării de către autoritățile fiscale în cadrul mecanismului tradițional de percepere a TVA.
În raportul privind evaluarea impactului acestui mecanism, Comisia a constatat că, în urma extinderii taxării inverse în mai multe domenii, deficitul de TVA în România (diferența dintre suma care ar fi potențial colectată și cea efectiv încasată la buget) a crescut cu 4 puncte procentuale în loc să se reducă, așa cum se intenționa. Deficitul de colectare este cauzat de evaziune și fraudă fiscală, falimente și insolvențe, dar și de slaba capacitate administrativă a statului.
Constatările raportului nu sunt prea încurajatoare în cazul în care România ar solicita aplicarea taxării inverse generalizate.
În aceste condiții, concluzia ar fi că autoritățile române ar trebui să se concentreze pe informatizarea accelerată a administrației fiscale (prin măsuri cum ar fi facturarea electronică exclusiv prin serverele fiscului similar Italiei și Spaniei, dar și Standard Audit File for Tax similar Poloniei) ca mijloc de administrare fiscală adaptat vremurilor în care trăim. Chiar și în cel mai optimist scenariu, avizul pentru taxare inversă generalizată ar veni oricum prea târziu pentru a mai produce efecte.
Alexandru Aparaschivei este director în cadrul departamentului Taxe al Deloitte România.
