În industria hotelieră, în 2025, toată lumea arată cu degetul pe toată lumea. Antreprenorii pe angajați, că sunt slab pregătiți și neserioși. Antreprenorii pe stat, că le-au fost mărite taxele și birocrația este mai stufoasă. Angajații pe antreprenori, că oferă salarii mici și cer program prelungit. Statul pe industrie, că nu contribuie semnificativ la PIB. Turiștii pe antreprenori, că practică prețuri nejustificate și oferă servicii mediocre. Turiștii pe angajați, că sunt apatici și neprofesioniști.
În acest context. se uită esențialul: punerea turistului și nevoile acestuia în centrul întregii industrii. Industria hotelieră ar trebuie să fie, în esență, industria zâmbetului.
Evoluția tarifelor hoteliere
De câțiva ani s-a intrat într-o spirală periculoasă de creștere a tarifelor. S-a folosit creșterea inflației (13.8% în 2022 și 10.4% în 2023) și creșterea tarifelor la utilități ca pretext de creștere nejustificată a tarifelor, în multe cazuri cu 30%-40%. Sigur, piața reglează aceste anomaliii, însă nu peste noapte, timp în care percepția despre industrie se degradează.
Salariu mediu în ianuarie 2025 este aproximativ 5.000 lei. Câte nopți pot dormi? Păi la cinci stele în București, 5 nopți. La o pensiune de două margarete, 30 de nopți. Anomalii precum tarifele la cazare din Mamaia Nord, când o noapte putea ajunge și la 2.000 lei în plin sezon, contribuie la accentuarea percepției negative despre piața hotelieră românească.
Pe termen lung, stimularea consumului intern prin introducerea voucherelor de vacanță a dus la o creștere artificială a tarifelor. Reducerea lor în 2025 și coplata de 800 lei o considerăm pozitivă și menită să aducă un echilibru în această piață supraîncălzită.
În 2023, românii au cheltuit pe vacanțe în străinătate 8.5 miliarde euro. Enorm. În creștere cu 60% față de 2019.
Cu o industrie așezată și profesionistă, este evident că o parte din acești bani rămâneau în țară. Odată cu intrarea în Shengen terestru, această tendință se va accentua. Hotelierii din Bulgaria, Grecia, Turcia, Croația încep să învețe limba română.
Piața hotelieră și tehnologia
Piața hotelieră este una dintre cel mai puțin digitalizate piețe. Dacă până în pandemie, 70% dintre hotelierii neafiliați internațional nu foloseau softuri de management hotelier astăzi procentul a scăzut la jumătate.
Self check-in-ul prin cod digital sau cutie securizată, softuri precum booking engine sau channel managel ajută mult la creșterea eficienței. Stăm încă rău la capitolul vânzări directe prin site-ul propriu și promovarea online prin rețelele sociale.
Hotelăria înseamnă mult mai mult decât trei postari Facebook pe an și listarea pe Booking cu plata neramburabilă. Tot mai des întâlnim această pratică. Nerambursabil. Din nou, turistul nu este pus în centrul sistemului ci nevoia antreprenorului.
Bune practici în industria hotelieră
Am răsfoit de curând un ghid de bune practici întocmit de ANPC. Ca servicii hoteliere opționale se recomandă închirierea de DVD-uri. În 2025. Partea bună este că nu se recomandă și existența unui fax la recepție.
O Carte Albă a Hotelariei, un ghid profesionist cu proceduri și recomandări este mai mult decât necesar din partea autorităților din domeniu. Desigur adaptat vremurilor. Hotelărie fără tehnologie nu se mai poate.
În teoria economică este unanim acceptat că o economie sănătoasă are la bază dezvoltarea și stimularea IMM-urilor.
În contextul lipsei forței de muncă din ce în ce mai accentuate, a creșterii costurilor utilităților și taxelor, viitorul hotelăriei nu poate fi decât cel al afacerilor de familie, secondate de tehnologie.
Industria hotelieră poate fi un ambasador extraordinar al unei comunități, zone sau țări, atâta timp cât se înțelege clar misiunea sa: zâmbetul.
Răzvan Iacob este Managing Partner OTELO, cu peste 20 de ani experiență în industria hotelieră
