În România de astăzi, un lucru este ușor de remarcat: acumulăm o frustrare semnificativă față de capitalul străin, care domină o mare parte din (povestea despre) economia noastră. În același timp, nu reușim să creștem suficient de mult și de rapid gradul de ambiție necesar pentru a stimula dezvoltarea capitalului autohton. Discutam dar nu ne organizam. Avem povești de succes, avem antreprenori locali care au construit cu multă muncă, onestitate și creativitate, dar, de multe ori, povestea lor se încheie la granițele României sau cel mult vorbind despre exporturi.
În acest context, este esențial să privim spre exemplele celor care au reușit și caută să meargă mai departe, începând uneori cu Europa de Est și zona Balcanilor și extinzându-se pe plan internațional. Sunt sigur că avem cu toții în minte măcar câteva nume: de la UiPath la BT, Teraplast, Digi, Autonom, Arabesque, Arobs, Alexandrion, Bitdefender si alții. Întrebarea este dacă aceste nume sunt suficiente pentru ce pot antreprenorii din România și pentru ce are nevoie România pentru a trece la nivelul următor de dezvoltare.
Argumentul meu este simplu: avem nevoie de mai multe companii multinaționale cu capital majoritar românesc, iar motivele pentru acest lucru nu sunt greu de intuit.
În primul rând, avem argumentul economic, atât de important cât discuțiile noastre economice sunt despre găuri bugetare, deficite și probabile măriri de taxe post-an electoral. Companiile multinaționale românești ar contribui semnificativ la creșterea PIB-ului și la creșterea veniturilor, reducând presiunea în creștere asupra bugetului de stat. Prin extinderea lor regională și internațională, aceste companii ar putea aduce venituri substanțiale în țară, susținând investițiile publice și aducând un echilibru în finanțele publice care este atât de necesar.
În plus, o economie cu mai multe companii autohtone puternice ar fi mai puțin vulnerabilă la fluctuațiile pieței internaționale și la deciziile luate de companiile străine, reducând astfel dependența noastră economică. Știm cu toții ce am pățit în 2008-2009 când a secat finanțarea economiei, știm cu toții cât de greu ne-a fost la început de pandemie să aducem în țară produse esențiale pe care nu le (mai) producem. Aceasta nu este o invitație la autarhie, ci la mai multă luciditate într-o lume din ce în ce mai vulnerabilă la crize, fie ele economice sau politice. În mod cert, multinaționalele românești pot fi extrem de utile în astfel de vremuri, când coordonarea cu statul devine esențială.
Crearea de locuri de muncă mai bine plătite este un alt beneficiu major. Companiile multinaționale românești ar putea crea un număr important de locuri de muncă, contribuind la creșterea populației ocupate și a nivelului de trai. Aici ar exista un beneficiu direct și pentru românii din străinătate: fie prin apariția de oportunități în țările în care s-au stabilit, fie prin oferirea de motive concrete pentru a se întoarce. De asemenea, aceste companii ar putea rafina și aduce în țară noi tehnologii și competențe, contribuind, de exemplu, la modernizarea și eficientizarea sectorului industrial românesc.
Îmbunătățirea imaginii externe a României este un alt aspect esențial. Ne plângem de multe ori în legătură cu felul în care suntem tratați, în special în Europa, și remarcăm că ne lipsește încă o poveste de țară care să trezească respect. Ce am reușit să creăm prin sport la Euro 2024 poate fi completat cu ceva mult mai sistematic. Prezența unor companii multinaționale de succes cu capital românesc ar putea atrage mai mulți investitori și turiști, consolidând astfel poziția României la nivel global. În plus, investițiile realizate de aceste companii în infrastructura noastră încă precară și inegal dezvoltată ar putea avea un efect de multiplicare asupra economiei, facilitând creșterea altor sectoare economice care încă suferă.
Susținerea antreprenoriatului local ar fi, de asemenea, un rezultat pozitiv și ar crea ambiție și modele, două concepte cheie care nu sunt prea prezente la noi. Astfel, succesul companiilor mari ar putea inspira și sprijini antreprenoriatul local, creând un mediu de afaceri mai dinamic, mai competitiv și mai centrat pe performanță. Companiile multinaționale românești ar putea opera în diverse industrii, contribuind la diversificarea economiei și reducând riscul asociat cu dependența de un singur actor economic sau de un singur sector economic într-o anumită regiune.
Motive putem găsi cu ușurință de ce multinaționalele românești sunt calea în anii următori. Fără a face prea multă teorie, putem de fiecare dată începe conversația cu brandurile de succes ale României care operează în cel puțin o altă țară. Ulterior, ne putem gândi la cum înmulțim aceste cazuri: doar așa putem depăși frustrările actuale și construi o economie robustă și rezistentă la crize interne și externe, bazată pe inovație, ambiție și un strop de naționalism sănătos.
Radu Magdin este CEO al Smartlink Communications și consultant și analist de risc (geo)politic
