PREMISE
Curtea Constituțională a României (CCR) a avut motive reale și temeinice pentru a anula alegerile parlamentare.
Documentele CSAT declasificate indică fără echivoc interferența unui alt stat în alegerile prezidențiale.
ATRIBUȚII principale ale CCR prevăzute de Constituție
- se pronunță asupra constituționalității legilor
- soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice
- veghează la respectarea PROCEDURII pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului
ATRIBUȚII CCR prevăzute de lege privind alegerile
În mod specific, conform legii de funcționare a CCR, respectarea PROCEDURII pentru alegerea Președintelui României presupune:
Art.37. – (1) Curtea Constituțională veghează la respectarea PROCEDURII pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului.
(2) Rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României este validat de Curtea Constituțională.
Art.38. – Contestațiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcția de Președinte al României, precum și cele cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formațiuni politice ori a unui candidat de a-și desfășura campania electorală în condițiile legii se soluționează de Curtea Constituțională, cu votul majorității judecătorilor, în termenele prevăzute de legea pentru alegerea Președintelui României.
COMPETENȚA EXHAUSTIVĂ și INCONTESTABILĂ a CCR
Curtea Constituțională este independentă față de orice altă autoritate publică și se supune numai Constituției și proprii legi de funcționare.
În exercitarea atribuțiilor care îi revin Curtea Constituțională este singura în drept să hotărască asupra competenței sale, iar această competență - stabilită prin decizia (nescrisă și nereglementată în vreun fel - n.red.) membrilor Curții Constituționale - nu poate fi contestată de nicio autoritate publică.
Cu alte cuvinte, CCR poate hotărî cu privire la orice în materia alegerilor pentru președintele României dacă așa consideră, deși Constituția nu prevede acest lucru.
HOTĂRÂRI CCR FĂRĂ CORESPONDENT ÎN LEGISLAȚIE și FĂRĂ PRECEDENT
- A respins candidatura Dianei Șoșoacă invocând ”promovarea unui discurs constant antidemocratic și antisemit de către doamna Diana Iovanovici- Șoșoacă și despre o conduită sistematică, persistentă și îndelungată menită să afecteze fundamentele constituționale ale statului român și ale garanțiilor acesteia, respectiv apartenența României la structurile euroatlantice”.
- A cerut renumărarea tuturor voturilor din turul I al alegerilor prezidențiale, în condițiile în care Biroul Electoral Central (BEC), autoritatea competentă în organizarea și verificarea tuturor aspectelor alegerilor, nu a constatat nereguli grave.
- Deși a validat primul tur, a anulat alegerile prezidențiale, în afara vreunui termen legal de contestare, în plină desfășurare a celui de-al doilea tur și fără o decizie a vreunei instanțe, autorități competente privind nereguli constatate.
CONSTATĂRI SUBIECTIVE
- Respingând un candidat (Diana Șoșoacă) pentru discursul și conduita acestuia, în lipsa unei decizii a instanței sau autorității electorale competente, CCR și-a extins atribuțiile, limitate de lege, dincolo de verificarea încălcării procedurilor de înregistrare a candidaturii sau privind desfășurarea campaniei electorale.
- CCR a analizat în locul BEC sesizări punctuale, vizând secții de vot, privind organizarea/fraudarea alegerilor și a dispus în locul BEC cu privire la desfășurarea alegerilor în curs.
- Prin hotărârea de anulare a alegerilor, a dispus de drept, în locul Executivului, organizarea unor noi alegeri prezidențiale.
- Cum normele legale prevăd organizarea alegerilor prezidențiale înainte de terminarea mandatului președintelui în funcție, CCR s-a subsumat astfel și Parlamentului, care nu a prevăzut situația în care alegerile prezidențiale sunt organizate după ce mandatul șefului statului s-a încheiat de drept. Cu alte cuvinte, CCR a dispus de facto organizarea unor alegeri în afara termenului prevăzut de lege.
- Mai mult, în urma hotărârii CCR, președintele Iohannis a interpretat situația din punct de vedere constituțional și a anunțat că rămâne în funcție și după terminarea mandatului, respectiv până la depunerea jurământului de către un președinte nou ales. Ca urmare, un președinte cu mandatul de 5 ani expirat ar urma să nominalizeze candidatul la funcția de prim-ministru.
ÎNTREBAREA UNUI ALEGĂTOR TURMENTAT
SUNT LEGITIME SAU CHIAR CONSTITUȚIONALE DECIZIILE CCR ÎN AFARA/ ÎN LIPSA NORMELOR LEGALE SPECIFICE ȘI PRIN SUBSUMAREA ROLULUI EXECUTIVULUI ȘI AL LEGISLATIVULUI?
