Cred că am putea spune că anul acesta va fi anul în care vom vedea cele mai multe știri despre monede virtuale și tranzacții spectaculoase, dar și pierderi pe măsură.
Observăm din ce în ce mai mult în viața cotidiană și în mediul online că toată lumea dorește să “mineze”, toți vor să investească și să tranzacționeze cu monede digitale, din dorința unui câștig rapid și fară foarte mari eforturi, dar puțini dintre oamenii care au aceste idei stiu că odată cu potențialul câștig, poate să vină și riscul, care nu este deloc de neglijat. Nu de puține ori, cei care sunt actori în această piață, aleg să-și investească banii în monede virtuale care au deja un succes demonstrat de istorie cum ar fi Bitcoin, sau în monede pe care investitorii le consideră vă vor avea succes chiar dacă sunt la început de drum, cum ar fi Swingby.
Dar să nu uităm de reglementările din domeniu…
Având în vedere că în contextul amplificării fenomenului de tranzacționare și utilizare a monedelor virtuale și cele fiduciare, Directiva Uniunii Europene 2018/843 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE, România a adoptat Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 111/2020 privind modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, iar printre modificările stabilite de OUG 111/2020 este aceea de a include furnizorii care sunt implicați în serviciile de schimb între monedele virtuale și monedele fiduciare, în categoria entităților care vor fi obligate să identifice activitățile suspecte.
O atenție sporită trebuie acordată terminologiei din acest domeniu, astfel nu trebuie să avem confuzii când discutăm de monede virtuale așa cum sunt ele definite de legislația națională (criptomonedele) cu monedele electronice, care acestea din urmă sunt reglementate de guverne și băncile centrale, iar ele nu reprezintă nimic altceva decât varianta electronică a banilor fizici; prin urmare monedele virtuale sunt încă nereglementate și descentralizate, iar monedele electronice sunt varianta digitală a banilor așa cum îi știm noi, dar îi plătim cu cardul, sau prin transfer bancar.
În concordanță cu prevederile Legii 129/2019 și coroborat cu OUG 111/2020, furnizorii de monede virtuale și portofele digitale au fost incluși în categoria entităților care au obligația de a asigura conformarea la cadrul legal în ceea ce privește combaterea spălării banilor și finanțării terorismului pentru activitățile pe care aceștia le prestează pe teritoriul României, acești furnizori trebuie să-și creeze proceduri de cunoaștere a clientelei, trebuie să identifice riscul asociat tranzacțiilor derulate prin ei și nu în ultimul rând, să identifice beneficiarul real.
Este bine de știut că piața monedelor virtuale/digitale este încă la început, nu s-a maturizat și, mai important, nu este reglementată la nivel național și nici internațional, astfel că vă recomandăm să vă documentați foarte bine înainte de a începe să investiți în criptomonede.
Să-i dăm Cezarului, ce e al Cezarului…
Dacă de un lucru putem fi siguri și anume că domeniul criptomonedelor nu este reglementat foarte bine încă de guverne, un lucru îl putem afirma cu certitudine și anume că dacă totuși vă place să tranzacționați criptomonede și aveți un profit, atunci statul vă va impozita. Cum ?
Prima mențiune cu privire la impozitarea tranzacțiilor cu monede virtuale apare în Codul Fiscal din 2019, Legea 30/2019 introducând în premieră regimul fiscal specific pentru tranzacțiile cu monede virtuale, în ianuarie 2019 a fost adoptată legea de aprobare a procedurii de impozitare a câștigurilor din criptomonede - Bitcoin, Ethereum și alte monede virtuale. Așadar, iată că din punct de vedere fiscal avem o reglementare foarte clară ce are aplicabilitate începând cu anul 2019 de tranzacționare, astfel persoanele fizice care au avut tranzacții cu criptomonede începând cu anul 2019, au obligația declarării și plății impozitului pentru aceste tranzacții în anul 2020, pentru tranzacțiile efectuate în anul 2020, declararea și plata impozitului se va face prin Declarația Unică până cel târziu la data de 25 mai 2021.
“Ce ne spune Codul Fiscal”
Potrivit acestei cărți de căpătâi a fiscalității, conform prevederilor Legii nr. 30/2019 pentru aprobarea OUG nr. 25/2018, la articolul 114 alineatul (2) se introduce litera m), cu aplicare începând cu impozitul pe venit datorat pentru veniturile realizate în anul 2019, respectiv “…lit. m) venituri din transferul de monedă virtuală, coroborat cu articolul 116 alineatul (2), unde se introduce litera c), astfel, “…câștigului din transferul de monedă virtuală în cazul veniturilor prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. m), determinat că diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție, inclusiv costurile directe aferente tranzacției. Câștigul sub nivelul a 200 lei/tranzacție nu se impozitează cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească nivelul de 600 lei…”
Acum să traducem din “limba fiscală” în română…
Dispunem de o sumă inițială de 10.000 lei în anul 2020 și decidem să achiziționăm monede virtuale de toată suma, iar în portofelul meu virtual voi avea 1 BTC (la cost de achiziție de 9.900 lei și 100 de lei cost de achiziție, comisioane și taxe), peste câteva luni, doresc să-mi vând bitcoinul achiziționat, iar valoarea acestuia este de 15.000 de lei, de aici rezultă un venit impozabil (profit) de 5.100 lei.
|
Venit impozabil (profit) = Valoarea de vânzare – (Costul de achiziție + comisioane și taxe)
|
Acest venit va trebuie să-l declarăm ca și venit din alte surse, în Declarația unică a anului 2020 pe care o vom depune la Agenția Națională de Administrare Fiscala (ANAF) până cel târziu la data de 25 mai 2021.
Impozitul pe venit se calculează de către contribuabil (persoana fizică care a tranzacționat), pe baza declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice prin aplicarea cotei de 10% asupra câștigului din transferul de monedă virtuală în cazul veniturilor prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. m), determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție, inclusiv costurile directe aferente tranzacției. Câștigul sub nivelul a 200 lei/tranzacție nu se impozitează cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească nivelul de 600 lei.
De asemenea, dacă câștigurile depășesc pragul de 26.700 lei într-un an fiscal, în cazul în care aceste câștiguri – singulare sau cumulate cu alte venituri impozabile, precum investiții, activități independente, chirii etc. – persoana va trebui să plătească și contribuția de asigurări sociale de sănătate, pe lângă impozitul de 10%. Contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2020 s-a majorat la 2.676 lei, indiferent cât de mare este câștigul peste pragul de 26.700 lei.
În final, aș dori să precizez încă o dată că este de datoria noastră și chiar obligație conform legii să declarăm veniturile, așa cum sunt cele din tranzacționarea monedelor virtuale, și să întocmim și depunem declarația unică și, într-un final, să plătim impozitul pe venit și, după caz, contribuția la asigurări sociale de sănătate la termenele stabilite de lege.
Flavius Valentin Jakubowicz este Partener Executiv în cadrul companiei de consultanță fiscală și contabilitate JASILL
