România a ajuns la 15 orașe în care transportul în comun poate fi plătit direct cu cardul sau cu telefonul și vor urma încă trei orașe unde noile sisteme vor fi implementate. Experiența de plată este similară cu cea a marilor aglomerări urbane precum New York, Londra, Paris sau Milano, spune Elena Ungureanu, country manager al VISA România.
“Plățile digitale ajută în primul rând la reducerea cozilor, nu e nevoie să stai în stații, să-ți cauți mărunțișul, să-ți iei bilet, poți face tranzacțiile direct în autobuz sau în metrou, ca la comercianți. Iar din punct de vedere al autorităților și a celor care gestionează sistemele de transport urban, avantajele sunt iarăși clare. Managementul de numerar este mai redus și se va reduce din ce în ce mai mult în viitor și un punct în plus pentru managementul sistemului de acces – cartelele și mijloacele proprietare – care costă bani”, a spus Elena Ungureanu în cadrul videoconferinței Profit.ro-Visa Transformarea digitală în administrația publică.
Videoconferința a fost transmisă inclusiv la postul de televiziune Profit TV.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În România sunt 15 orașe care acceptă plăți fie cu cardul, fie cu telefonul mobil în sistemele lor de transport urban. “Observăm un interes tot mai mare din partea autorităților. Deja suntem în curs de implementare a încă trei proiecte în alte orașe și în același timp avem discuții cu multe alte autorități care doresc să meargă în această direcție”, spune Ungureanu.
“În acest moment putem spune faptul că locuitorii din aceste 15 orașe, plus ce va mai veni anul acesta și anul viitor, au acces la experiențe de plată similare în transport cu locuitorii din marile aglomerări urbane globale - putem să menționăm New York, Londra, Paris, Milano”, adaugă Ungureanu.
Adoptarea plăților cu cardul direct în vehiculele din transportul public a fost sprijinită și de ponderea ridicată a cardurilor contactless în totalul celor 18 milioane de carduri din România și a faptului că aproape toate terminalele de plată sunt contactless. “Drept urmare, mai mult de 9 din 10 din plățile făcute la comercianți în acest moment sunt plăți contactless”, spune Ungureanu.
Rețeaua de acceptare a plăților cu cardul s-a lărgit cu 4.500 de terminale în transportul în comun, iar numărul de tranzacții crește vertiginos - numai în perioada ianuarie-septembrie 2020, numărul de tranzacții cu cardul sau cu telefonul mobil în mijloacele de transport în comun a fost dublu față de tot ceea ce s-a înregistrat în tot anul 2019.
Din martie 2020 sunt disponibile plățile la metroul bucureștean, printr-o colaborare a BCR cu Metrorex. Acoperirea a ajuns la 63 de stații și peste 850 de turnicheți și o treime din tranzacțiile care se fac în tranzit provin de la metroul din București.
În iunie a avut loc și lansarea comercială a plăților contactless cu cardul sau cu telefonul mobil în STB, disponibilă în momentul de față în 450 de autobuze. „Pe măsură ce se upragadează parcul de autobuze se vor extinde și sistemele de plată. Ne uităm la mijloace alternative pentru tramvaie și pentru troleibuze, cele care nu se vor înnoi în curând. Din punct de vedere al numărului de tranzacții din iunie și până acum e cam devreme să tragem o concluzie, însă urmează o pantă ascendentă semnificativă”, spune Ungureanu.
Din celelalte orașe, sistemele din Cluj, Sibiu, Iași, Timișoara contribuie la creșterea lunară a tranzacțiilor cel mult, iar din spate “vin puternic” orașe de mărime medie, precum Buzău, Ploiești, Pitești, unde creșterile sunt însemnate, iar soluțiile s-au introdus destul de recent, arată oficialul Visa.
Studiile realizate la nivel european arată că utilizatorii care folosesc cardul în sistemul de transport au apoi tendința să-l folosească și la cumpărăturile zilnice.
“Se intensifică utilizarea acelui card, crește numărul de tranzacții și un semn de maturitate către care ne îndreptăm vertiginos este că scade valoarea medie a unei tranzacții. Practic, suntem tentați să folosim mult mai mult cardul pentru cumpărături zilnice de valoare mică decât să-l poziționăm ca pentru o utilizare de valoare mai mare”, mai explică Ungureanu.
