România are cifre din ce în ce mai bune în ceea ce privește utilizarea cardurilor, iar aceste instrumente pot fi utilizate pentru îmbunătățirea interacțiunii dintre cetățeni și stat. Unii pași importanți au fost făcuți deja, cum este în cazul Ghișeul.ro, dar mai este nevoie și de dezvoltarea zonei rurale și de cea a plăților sociale, spune Cătălin Crețu, Director General al Visa pentru România, Croația, Malta și Slovenia.
România are 18 milioane de carduri, adică mai mult de unul pentru fiecare adult, și anual se fac tranzacții de 70 de miliarde de euro cu cardul – plățile ocupă o treime din valoare și două treimi din număr.
“Există deja o penetrare foarte bună în România a acestui instrument de plată”, spune Cătălin Crețu, în cadrul videoconferinței Profit.ro - Visa Transformarea digitală în administrația publică. “Cei care au carduri le folosesc și le folosesc tot mai mult în detrimentul numerarului. Ceea ce este foarte important pentru o economie care vrea să se modernizeze. Numerarul este aliatul cel mai bun al economiei subterane”.
Videoconferința Profit.ro - Visa a fost transmisă inclusiv la postul de televiziune Profit TV.
Economia subterană reprezintă circa o treime din economia României, cel mai ridicat procent din Europa, lucru pe care nu ni-l permitem, spune Crețu.
“Digitalizarea fluxurilor de bani ajută efectiv în erodarea economiei subterane, cu beneficii foarte importante pentru stat, pentru că asta înseamnă mai multe tranzacții la vedere, care pot fi taxate, monitorizate ca și statistică. Dar foarte mult câștigă cetățenii”, spune directorul VISA.
El arată că interacțiunea dintre stat și cetățenia a fost foarte mulți ani dificilă până la apariția alternativelor de plată. “Oamenii își luau liber de la serviciu să stea la cozi interminabile să-și plătească taxele”, spune Crețu. “Nu așa se face!”.
Industria de plăți s-a implicat în mai multe direcții strategice pentru colectarea mai bună a taxelor și impozitelor, economii mai mari și o planificare mai bună. Unul dintre rezultate este Ghișeul.ro, platformă prin care contribuabilii pot plăti online taxe, impozite și amenzi și care a ajuns la 730.000 de utilizatori activi și aproape 500 de localități înrolate.
“Există carduri. Bani sunt pe aceste carduri, lumea a început să înțeleagă cum să facă plata cu cardul. Important este să deschidem cât mai multe nișe care sunt acum dominate de numerar către aceste plăți electronice. Aici, Ghișeul.ro joacă un rol foarte important”, spune Crețu și adaugă - Românii au început să plătească din toată lumea taxele locale. “Dacă deschizi infrastructura, oamenii vor plăti”.
Pentru a atrage cât mai multă lume în plățile digitale este nevoie ca numele de utilizator și parola să fie cât mai ușor de obținut. Pe Ghișeul.ro deja unele plăți pot fi făcute fără autentificare, iar pentru crearea unui cont este nevoie doar de un card bancar.
“Este foarte important să ne uităm la aceste toate aspecte operaționale. Știm că în mediul privat poți să ai produsul cel mai fabulos, dacă nu știe nimeni de el, e ca și cum nu l-ai avea”, spune Crețu.
Directorul VISA apreciază totodată că mai sunt de deschis și alte zone, cum ar fi o infrastructură mai bună în mediul rural, unde numărul posesorilor de carduri și volumul plăților este mic în comparație cu datele din urban. Legea cash-back, care ar fi trebuit să dezvolte utilizarea cardurilor la comercianții mici nu se aplică, însă.
“Ne dorim să intrăm în niște parteneriate cu instituțiile statului și să continuăm să promovăm faptul că se deschide această posibilitate de a se plăti ușor. Dorim să participăm la proiecte de digitalizare a fluxurilor de bani”, spune directorul VISA.
O altă zonă în care utilizarea cardurilor ar putea fi extinsă este cea a plăților sociale.
“Foarte mult din PIB se găsește în plăți sociale, pensii, ajutoare sociale. Aceste fluxuri mari de bani se fac în numerar, iar trasabilitatea lor este incertă. Digitalizarea lor ar aduce o trasabilitate mai bună (...) Încă se trimit foarte mulți bani cu mandat poștal. Știm că vorbim de Poșta Română și imediat sună toate alarmele. Dacă vrem să modernizăm România trebuie să luăm toate aceste tabuuri care au fost cumva ținute deoparte pentru că nu ne putem atinge de aceste cristale vechi nu putem să avansăm”, spune Crețu.
