Nimeni nu vrea să interzică numerarul, trebuie să fie o alegere a consumatorului cu ce anume vrea să plătească – cash sau card, astfel că atât timp cât aceste două mijloace de plată sunt legale șu recunoscute, trebuie să poți să plătești cu amândouă, au transmis jucătorii relevanți din retail, prezenți la Profit E-commerce - Reașezarea pieței după ani de creștere spectaculoasă - Ediția a IV-a.
Incluziunea financiară în România este însă, din păcate, un alt indicator la care suntem pe ultimul loc din Europa. Deși cifrele sunt spectaculoase că vorbim despre plăți electronice sau că vorbim despre comerț electronic, sunt spectaculoase pentru că baza de pornire a fost cea mai mică din Europa, este un alt avertisment transmis.
Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Alpha Bank, Mastercard, Nordis Group, Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO), eShopTen, UniCredit Bank
VIDEO POATE FI VĂZUT AICI
Firmele din România nu profită pe deplin de tehnologiile digitale existente, dar în cadrul Programului Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare există finanțări care să sprijine utilizarea acestora, a transmis Ancuța Popa, Director General Adjunct la Autoritatea de Management pentru program. Două astfel de apeluri de proiecte vor fi lansate în perioada următoare, pentru IMM din domeniul IT și pentru digitalizarea în domeniul cultural.
Astfel, în cadrul acțiunii de cercetare, sunt asigurate finanțări pentru proiecte în partenriat public-privat, astfel încât mediul privat să poată beneficia de oportunitățile de cercetare din universități sau alte institute de profil, pentru dezvoltarea unor prototipuri și lansarea lor pe piață.
Totodată, în cadrul finațărilor disponibile în domeniul digitalizării, în perioada următoare va fi lansat un apel dedicat IMM din domeniul IT, pentru dezvoltarea de noi produse, servicii și aplicații în domeniile da specilaizre inteligentă – inteligență artificială, roboți, tehnologii ale realității existente.
Ghidul solicitantului va fi publicat în counsultare, pentru 15 zile, pe pagina de internet a MIPE, valoarea apelului fiind în jur de 58,3 milioane euro.
De asemenea, o măsură este dedicată digitalizării în domeniul culturii, cu scopul creșterii consumului de carte și mobilizării de noi audiențe prin utilizarea instrumentelor digitale.
Valoarea apelului de proiecte, care va fi lansat până la finalul acestui an, este de 1,5 milioane euro și se urmărește dezvoltarea capicității de realizare a cărților în format electronic, e-book sau audio book, pentru autori de limbă română.
Directorul MIPE a mai amintit că apelul de proiecte pentru susținerea digitalizării IMM, prin furnizarea de servicii specifice cu ajutorul hub-urilor de iunovare digitală, este deschis până la 25 octombrie, iar de anul viitor aceste servicii vor putea fi accesate.
Piața comerțului electronic a atins anul trecut o valoare de 6,3 miliarde de euro și se speră acum să ajungă la aproape 7 miliarde de euro la finele acestui an, a semnalat Cristian Pelivan, director executiv la Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO).
"Anii pandemiei au fost buni pentru comerțul electronic din România, pentru că oamenii au cumpărat produse destul de scumpe, au stat mai mult timp acasă, au cumpărat mobilă, electrocasnice mari, produse pe care noi le numim big ticket items. După eliminarea restricțiilor de călătorie, oamenii au început să călătorească. Televizorul sau frigiderul nu ți-l schimbi în fiecare an, dar ai nevoie de haine, de accesorii, de alte obiecte cu valoare mai mică și această schimbare s-a văzut în volumul de colete, care a crescut, dar valoarea vânzărilor nu a crescut la fel de mult", a afirmat Pelivan.
În 2022, potrivit calculelor ARMO, piața comerțului electronic din România a închis la 6,3 miliarde de euro în privința veniturilor.
Conform datelor Eurostat, doar 52% dintre utilizatorii români de internet au plasat o comandă online în ultimele 12 luni, în timp ce media europeană se situează la 76%.
"Cum spuneam, este loc de creștere în continuare pe această piață. Și în privința ponderii comerțului electronic în total retail există potențial de creștere, în condițiile în care în România acest indicator se situează la 10-11%, față de o medie europeană de 20%", a mai spus Pelivan.
El a mai spus că perspectivele de creștere a comerțului electronic vor fi susținute și de avansul vânzărilor comercianților locali în afara României.
"Deja avem comercianți care vând în exterior, iar aceste cifre se vor vedea în contabilitatea acestora", a mai spus Pelivan.
Bogdan Pătru, Government Segment Lead, Mastercard România și Croația, spune că este uneori amuzat de discuțiile despre posibila interzicere a tranzacțiilor în numerar în România, pe modelul țărilor nordice, câtă vreme numerarul domină ca mijloc de plată. Dacă se vorbește de o introducere a dreptului la plată cash în Constituție, ar trebui să se decidă și dreptul la plata electronică.
Guvernul a decis să limiteze drastic plățile cash între firme de la începutul anului viitor, măsură ce va afecta mai ales micii comercianți. Totodată, plățile cash ale persoanelor fizice către firme (inclusiv pentru achiziția de produse și servicii), va fi limitat la 5.000 de lei/tranzacție de la începutul anului viitor și la 2.500 de lei din 2025, comparativ cu 10.000 de lei în prezent, măsură ce a născut o dezbatere cu privire la limitarea severă sau chiar interzicerea cashului de către stat.
„În continuare numerarul este principalul mijloc atât de acordare a pensiilor, salariilor, beneficiilor sociale, dar și principalul mijloc de plată din România. De aceea, la nivel personal, uneori mă amuz când văd această comparație că vor și la noi să interzică numerarul ca în țările nordice. În primul rând nu vrea nimeni să interzică numerarul, trebuie să fie o alegere a consumatorului cu ce vrea să plătească – cash sau card. Câtă vreme ai aceste două mijloace de plată legale, recunoscute, trebuie să poți să plătești cu amândouă. Iar la noi vorbim în continuare... cash-ul este pe undeva pe la 80-85% din totalul plăților, cu toate aceste creșteri”, spune Bogdan Pătru.
Numărul tranzacțiilor cu cardul la 1 milion de locuitori s-a dublat în 2021 la 120 de milioane, comparativ cu 2019, dar rămâne sub media de 160 de milioane din zona euro. Ponderea populației care utilizează internet bankingul a crescut de asemenea de la sub 8% la aproape 20% între 2019 și 2022, dar rămâne cu mult sub media UE de 60%.
„Incluziunea financiară în România este din păcate un alt indicator la care suntem pe ultimul loc din Europa. Deși cifrele sunt spectaculoase că vorbim despre plăți electronice sau că vorbim despre comerț electronic, sunt spectaculoase pentru că baza de pornire a fost cea mai mică din Europa. Dar nivelul de incluziune financiară nu a crescut în același ritm. Da, se văd progrese, mai ales ca urmare a pandemiei, s-a văzut o migrare a pensiilor de pe cash pe card, s-a văzut o creștere a numărului de terminale POS, toată lumea a văzut aceste creșteri ale plăților electronice”.
„Poate acest prag nu este cel mai rezonabil sau cel mai ușor de folosit. Nu am făcut recomandări”, spune Pătru, care adaugă că de regulă acest prag este coordonat în alte țări cu nivelul venitului mediu brut lunar.
Extinderea serviciilor de plată digitale la nivelul țării ar putea veni din modificarea de anul trecut a Codului fiscal, care a introdus obligația comercianților cu o cifră de afaceri mai mare de 50.000 de lei de a avea un terminal pentru acceptarea plăților electronice.
„Și atunci ne așteptăm să vedem creșteri în special în rural și urbanul mic. Dar problema nu este legea, problema este cum va fi respectată această lege și cum va fi controlată și dacă vor fi sancționate abaterile. La fel și în cazul acestei modificări cu scăderea plafoanelor. Ok, ea poate să fie acolo doar o prevedere legală. Va fi urmărită, nu va fi urmărită, cum va fi pusă în aplicare?”, spune Pătru.
„Sunt undeva la 700.000 de case de marcat în momentul de față conectate la serverele ANAF. POS-uri sunt la 340-350.000. Dacă ne uităm la un magazin că are 2-3, ne dăm seama că decalajul este în continuare. Cred că ar trebui umblat la această incluziune financiară și educație financiară, pentru că merg mână în mână. Deschide piața, dar în final lasă-i alegerea consumatorului ce vrea să facă”, adaugă oficialul MasterCard.
Dreptul constituțional la cash sau (și) dreptul la card?
Cătălin Pozdarie, directorul Hervis România, este vehement și spune că nu este treaba statului cum fac cetățenii plățile.
„Dacă vreau să scot banii de pe card și să plătesc cu numerar că așa vreau eu, statul îmi spune că nu am voie. Este o limitare a drepturilor mele constituționale!”, spune Pozdarie.
El trece dincolo de exemplele cu pensionarii care sunt nevoiți să se adapteze la mijloacele de plată electronice de restricțiile care vin de la stat și susține că este dreptul oricărui om să plătească cum vrea.
„Vrea să-și cumpere o bicicletă electrică de 10.000-15.000 de lei. De ce mă limitează, de ce îmi limitează drepturile mele de om?!”.
„În țări europene se discută exact pe aceste teme. În loc să ne uităm la recuperare, la cum să recuperăm fonduri evazioniste, nu uităm cum să punem niște taxe pentru companiile care sunt foarte serioase. Lucrurile sunt ilare. Cei care dau aceste legi nu au lucrat niciodată în mediul privat!”, adaugă Pozadrie.
Ca răspuns, Pătru spune că dacă vorbim de dreptul la cash, atunci ar trebui să vorbim și de dreptul la plăți electronice.
„Dacă am vrea să avem în Constituție că e dreptul meu să plătesc cash, poate că ar trebui să am în Constituție și că e dreptul meu să plătesc electronic! Oriunde, oricum, că vorbim de mediul privat sau de mediul public. În continuare avem instituții publice unde trebuie să plătești cash. Dacă nu ești din localitatea respectivă, să te duci în celălalt capăt al țării, unde ți-a rămas moștenire un teren sau un imobil, că trebuie să plătești la primărie un impozit de 15 lei pe an, e ușor incomod, mai ales că nu stăm foarte bine nici la capitolul infrastructură. Și atunci ar trebui accelerat acest proces de transformare digitală la nivelul întregii societăți”, spune Pătru.
Pentru accesul la servicii financiare în afara marilor orașe, Pătru propune implicarea Poștei, din moment ce admite că băncile nu-și vor deschide sucursale. Pentru acest lucru este nevoie însă de o transformare instituțională.
Totodată, o soluție pentru accesul la numerar ar putea veni din legea cash-back, care prevede posibilitatea comercianților de a oferi numerar clienților. Aceasta ar trebui actualizată la retrageri de 500-600 de lei, de la 200 de lei în prezent și ar trebui popularizată.
Pătru consideră că recentele măsuri fiscale adoptate de Guvern au dereglat piața și că acestea produc efecte la toate palierele societății și că problema ar fi trebuit să fie abordată altfel.
„Nu este un element de noutate pentru nimeni că, da, avem o problemă cu evaziunea fiscală, cu colectarea TVA, cu acest mit, fata morgana, digitalizarea ANAF. După părerea mea aici ar fi trebuit umblat. Pentru că mai este o întrebare sau o nemulțumire la nivelul societății: ce face statul cu acești bani? Pentru că n-am nicio problemă să plătesc taxe mai mari, dar care este modalitatea de administrare și unde se vor duce aceste fonduri? Când ești în industrie și urmărești știrile, știi că este an preelectoral și deja îți poți face niște idei la nivel personal care va fi destinația fondurilor în anul electoral ce urmează. Și atunci este greu să-ți regândești întreaga arhitectură la mijlocul anului și să-ți recalibrezi întreaga activitate”, spune Pătru.
Efectele pe termen scurt ale majorării fiscalității ar putea fi temperarea investițiilor și a angajărilor, crede oficialul MasterCard.
Dacă este să vorbim despre retailul tradițional, într-adevăr, anii de pandemie au însemnat o creștere majoră în tot ce înseamnă produse de utilizare îndelungată, punctează Doina Vîlceanu, Director Marketing, ContentSpeed .
Cred că marea problemă a început anul trecut, odată cu războiul și cu dereglarea completă a supply chain-ului. Avem o problemă cu tot ce înseamnă producția aici la nivel european. Partea pozitivă este că, în continuare, putem să investim în ecommerce pentru ca însăși piața noastră trebuie să se echilibreze cu piața europeană.
Văd acest cost crescut al banilor și această nevoie de a deveni profitabil. Singurul scop la promoțiilor de tip Black Friday era de a scăpa de stocurile vechi de marfă. Un produs care urmează să fie lansat nu ar trebui să fie niciodată la promoție în Black Friday", arată aceasta.
Cătălin Pozdarie, CEO Hervis România, spune că, începând de la nivelul care se impune ca numerar, alegerea trebuie să fie a consumatorului în final. În alte țări se vorbește despre un drept constituțional de a face plățile în numerar.
"Deci nu există o obligație din partea statului. Trebuie eu să aleg modul în care vreau să plătesc. Este o limitare a drepturilor constituționale. În țări europene se discută exact pe această temă. Și în loc să ne uităm la recuperare și să vedem cum reușim să recuperăm anumite fonduri care sunt evazioniste, ne uităm totuși la cum să impunem niște taxe pentru companiile care de fapt sunt foarte serioase. Cei care dau aceste legi nu au lucrat niciodată în mediul privat", explică CEO-ul.
În ceea ce privește mediul de afaceri, există o schimbare. În primul rând există o nesiguranță din care fac parte și acest schimbări fiscale. Și pentru a fi un investitor serios și a crește îți trebuie o siguranță. Nesiguranța aduce clar inflația și nu știm încotro se îndreaptă chiar dacă se anunță scăderi.
"Comportamentul consumatorului ne influențează cel mai mult și noi nu-l putem influența în ultima vreme. Comportamentul consumatorului după pandemie este schimbat radical. În ultima perioadă cred că comportamentul consumatorului s-a lăsat foarte mult influențat de trăirile pe care le-a avut în anii pandemie, respectiv spectrul de a muri dintr-un motiv pe care el nu-l poate controla a dus la conștientizarea faptului că dorește să-și trăiască viața, ceea ce înseamnă că dă foarte mulți bani pentru experiențe, vacanțe, decât să-și mai cumpere bunuri", punctează acesta.
În ceea ce privește Black Friday, el arată că toți comercianții știu că dacă te lupți doar în prețuri de fapt nu reușești să supraviețuiești.
"Singurul care beneficiază după acest război al prețurilor este clientul final. În final, în momentul în care comercianții fac reduceri de prețuri, asta înseamnă că își diminuează foarte mult marjele lor. Și această luptă în promoții duce la o diminuare a veniturilor. Și aceste promoții continue nu poate să ducă în final la nimic bun și în niciun caz la o dezvoltare a companiei. Măsurile prin care poți să lupți pe o piață sunt serviciile pe care le oferi. Aici se dă lupta - fidelizarea clientului și, în final o comunicare directă cu clientul, oferindu-i lui și numai lui acele prețuri preferențiale astfel încât să-l ții cât mai legat de tine", precizează CEO-ul.
Roxana Babatie, Head of Major Account Cargus, arată că tot ceea ce înseamnă consumator și schimbări fiscale și faptul că ei sunt mai atenți și la bugetul personal și la tot ceea ce le impactează din punct de vedere inflație, creștere prețuri, nu mai cumpără.
"Automat noi nu mai transportăm. Trebuie să găsim alte surse de creștere, de aici și extinderile pe care toată lumea le caută inclusiv noi, atât pe plan local, cât și internațional. Deci tot ceea ce lovește sectorul de ecommerce, de plăți, automat ne afectează și pe noi la nivel de volum de colete transportate.
De Black Friday ne pregătim cu resursă umană în plus. Pregătirile au început deja de câteva luni pentru anul acesta am adus în plus 500 de curieri la nivel național, 40 de camioane noi, doar ca să acoperim ce prognozăm să cărăm în perioada următoare. Există foarte multe provocări pentru noi în perioada asta. Principala este resursa umană, după care ne lovim și de infrastructura rutieră care produce costuri la noi și în experiența pe care o dăm consumatorului final și al comerciantului care are contract cu noi și trebuie cumva să ne adaptăm.
La nivel de volume, noi ne așteptăm ca în perioada imediat următoare să avem o creștere de 40% față de o perioadă normală, iar dacă ne raportăm la anul trecut, undeva la 10%. Pentru astea avem nevoie să investim și noi nu numai în resursa umană, ci și în a ne optimiza procesele operaționale, în a digitaliza cât mai multe dintre task-urile zilnice cu care se confruntă oamenii noștri tocmai pentru a elimina bariera această nevoie acută de resursă umană", spune aceasta.
