Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker și-a prezentat miercuri ideile prin care UE ”să deschidă un nou capitol” după șocul Brexitului, îndemnându-i pe liderii de la nivel național la ”unitate și leadership” pentru a scoate Europa din marasm, relatează AFP.
Într-o ”Carte albă”, el a propus cinci scenarii, care merg de la o Europă care se mulțumește să fie o piață unică și până la o Uniune Europeană și mai integrată decât în prezent, trecând printr-o Europă ”cu mai multe viteze”, scrie News.ro.
Șeful CE nu-și exprimă oficial vreo preferință în acest document de aproximativ 30 de pagini, însă îndeamnă statele membre UE să se inspire din el în vederea pregătirii summitului de pe 25 martie de la Roma, cu ocazia marcării a 60 de ani de la semnarea Tratatului fondator al Uniunii.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
”Roma trebuie să marcheze începutul unui nou capitol”, apreciază Juncker în această ”Carte albă”. ”O Europă unită, în 27, trebuie să-și ia destinul în mâini și să elaboreze o viziune pentru propriul viitor”, adaugă el.
”Contribuția” sa enumeră cinci piste diferite.
Una sugerează ca Europa să se ”recentreze” asupra pieței unice, ținând astfel cont de faptul că Cei 27 ”nu sunt capabili să găsească un teren de înțelegere într-un număr tot mai mare de domenii”.
Mai multe viteze
Altă pistă propune, din contră, ”să facem mai mult împreună”, prin extinderea competențelor împărtășite de cei 27 de membri rămași și accelerarea luărilor de decizii UE.
Între cele două, el trasează căi intermediare, ca cea a unei Europe cu mai multe viteze, în care "cei care vor mai mult fac mai mult” împreună, în domenii ca apărarea, de exemplu, fără să fie blocate de statele mai reticente.
Comisia a optat să nu detalieze, în acest stadiu, fiecare scenariu în parte, dorind ca într-o primă fază să provoace dezbaterea, pe care vrea să o vadă avansând încă din acest an, pentru a se finaliza la alegerile europene din iunie 2019.
”Până în noiembrie sau decembrie anul acesta nu se va putea decide mare lucru, din cauza alegerilor din Franța și Germania”, a comentat pentru AFP Janis Emmanouilidis de la Centrul de politică europeană, un think tank cu sediul la Bruxelles.
După aceea, ”va depinde de capacitatea Parisului și Berlinului de a găsi o cale de consens, care să nu fie doar cel mai mic numitor comun”, cu privire la viitorul UE, apreciază el.
Summit post-Brexit
În ultimele zile, Juncker a pledat în mod public în favoarea unei Europe care să-și asume să avanseze ”cu mai multe viteze”, pentru a depăși opozițiile care blochează prea adesea anumite proiecte.
”Ungurii și polonezii vor exact același lucru ca germanii și francezii? Am mari îndoieli”, a subliniat el la începutul lui februarie, într-un interviu pentru un post de radio german, arătând astfel cu degetul prăpastia tot mai mare care desparte anumite țări din Est și din Vest.
Cancelarul german Angela Merkel a pledat, și ea, pentru ca anumite țări europene să meargă înainte, în grupuri mici, în anumite domenii, la fel ca și președintele francez François Hollande.
Cei doi lideri au prevăzut să se întâlnească pe 6 martie, la Versailles, pentru a discuta despre viziunea lor cu privire la viitorul UE cu șefii guvernelor spaniol Mariano Rajoy și italian Paolo Gentiloni.
În urma unui summit european prevăzut în perioada 9-10 martie la Bruxelles, apoi în urma celui de la Roma, pe 25 martie, liderii statelor membre UE au în vederea altă întâlnire, pe 6 aprilie, însă în 27 de această dată, au declarat surse europene pentru AFP.
Este vorba - în cazul în care Londra declanșează, așa cum a prevăzut, în martie, procedura de divorț cu UE - despre a defini ”liniile directoare” ale negocierii dure a condițiilor în care se va opera ieșirea Regatului Unit, care urmează să dureze doi ani.
