TAROM are în vedere o hibridizare, iar în șase luni va avea, similar companiilor low-cost, un program de sales on board, după ce a introdus sistemul de plată a bagajelor, a anunțat directorul general al companiei, Mihăiță Ursu.
"Deja avem în acest plan de restructurare o hibridizare. În aproximativ 6 luni vom avea și noi, ca și companiile low-cost, un program de sales on board, adică pasagerul va avea ocazia să-și aleagă și să-și comande la bordul aeronavelor dacă dorește să servească ceva. Deja este activ sistemul de plată a bagajelor. Nu mai este gratuit, este opțional. Este o sursă de venituri adiacente pe care o estimăm că undeva în jur de 3 ani de zile ne va genera în jur de 12 milioane de euro venituri suplimentare. Sunt măsuri pe care începem să le aplicăm, să le adaptăm la provocările actuale ale pieței și eu zic că vor fi un adevărat succes pe termen scurt", a menționat Ursu, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, prin implementarea la bordul aeronavelor TAROM a acestui sistem de plată a bagajelor opțional, compania obține încasări "undeva între 25 și 50 de mii de euro pe zi".
"Este un început. Nu este mult, dar este un început. Încă nu suntem puși la punct cu partenerii noștri care ne deservesc pe aeroporturile internaționale, dar sunt convins că până la sfârșitul acestui an vom puși la punct și cu ei, cu tot ce înseamnă aceste servicii auxiliare la bordul aeronavelor TAROM. Sunt convins că vom ține în continuare stindardul sus, că avioanele TAROM vor zbura peste tot în Europa și în lume, dacă va fi cazul, purtând ca și însemne cele trei culori pe care le iubim cu toții; roșu, galben și albastru", a susținut șeful companiei. AGERPRES/(A - autor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)
Procesul de restructurare de personal la TAROM se va închide probabil în maximum două săptămâni, a mai anunțat directorul general al companiei, Mihăiță Ursu.
Potrivit acestuia, o altă componentă a fost înnoirea flotei, însă cea mai importantă componentă a fost optimizarea comercială și optimizarea tuturor costurilor din acea perioadă, arată Agerpres.
„Cea mai importantă componentă este optimizarea comercială și optimizarea tuturor costurilor pe care compania le-a avut în acea perioadă. Una dintre principalele măsuri în acea perioadă dificilă a fost introducerea întregului personal din companie în acel program de șomaj tehnic și, prin rotație, am asigurat funcționalitatea ei, adică au fost păstrate elementele de conducere care puteau doar să asigure continuitatea și personalul adiacent prin rotație intra în șomaj tehnic. Ca exemplu, în ianuarie 2021, 431 dintre salariații noștri erau în șomaj tehnic și au generat o economie la salarii de 850.000 de lei în luna respectivă. Extrapolând, sumele la final au fost mult mai mari și a rezultat o reducere de cheltuieli.
O altă măsură implementată la nivelul companiei a fost reducerea programului de lucru de la cinci zile lucrătoare la patru, conform Codului Muncii, ceea ce a permis, practic, o reducere de 20% a salariilor, „cu consecințele și nemulțumirile de rigoare la vremea respectivă”.
„Până la urmă am reușit să convingem angajații că este benefic pentru companie, dacă vrem să o salvăm, să începem să facem și sacrificii. Tot ca exemplu, în aprilie 2021, un număr de 752 de angajați erau în acest program incluși, generând o reducere a cheltuielilor salariale cu 1,1 milioane (de lei – n. r.). Deci, prin cele două măsuri, undeva în jur de două milioane de lei, deci aproximativ 500.000 de euro pe lună, reduceri de cheltuieli”, a susținut șeful TAROM.
Concomitent cu aceste măsuri a fost inițiat și un program de plecări voluntare.
„Am avut trei etape. În aceste etape au plecat aproximativ 230 de angajați. Beneficiul acestei măsuri a fost că am încercat să diminuăm riscurile adiacente ale unor procese și eventuale litigii cu angajații. Ne așteptăm acum, la finalul acestei restructurări, să avem niște litigii, să fim contestați în instanță. Suntem deja contestați în instanță cu șanse minime să fie anulată cumva procedura de vreo instanță din România”, a explicat Mihăiță Ursu.
Directorul general al companiei a precizat că TAROM a fost nevoită să identifice, în plină pandemie, o nouă linie de business, care să aducă venituri, respectiv cursele charter.
„TAROM, fiind o companie de curse regulate, de linie, intrase într-o rutină. Se zbura doar pe curse regulate, ceea ce știa să facă de 65 de ani, nu era nicio problemă, făcea bine. A trebuit să identificăm o altă sursă de venit și una dintre principalele surse de venit pe care le-am identificat a fost reinventarea acestor curse de tip charter. Am avut discuții cu tur-operatorii din România, am încheiat niște contracte și așa a rezultat un business de succes în perioada aceea și ne-a asigurat supraviețuirea: zborurile de tip charter. Am zburat aproape zilnic de pe toate aeroporturile din România cu ajutorul colegilor noștri din țară. Am zburat Egipt zilnic – Hurghada, Sharm El Sheikh, Luxor etc. și destinații exotice. Am început în decembrie 2020 primele zboruri către Maldive, Insulele Capului Verde, Madeira, Tenerife și multe alte destinații. În Mombasa Kenya am fost prima companie și prima țară care a trimis turiști după relaxarea restricțiilor”, a arătat Ursu.
Ministrul Transporturilor, vicepremierul Sorin Grindeanu, a declarat recent, în emisiunea Talk News de la Profit News TV, că își dorește să păsteze compania aeriană națională TAROM, dar pentru a face acest lucru trebuie să fie pus în aplicare planul de restructurare, discutat și cu Comisia Europeană, care prevede restructurarea. Despre concedierile din companie, ministrul a spus că el știe că o companie de mărimea TAROM trebuie să aibă doar 600-700 de angajați și 90% dintre aceștia trebuie să fie personal navigant. Despre situația de la TAROM, el a afirmat că a avut dublu salariați, iar acum a ajuns la aproximativ 1.000 de salariați, doar jumătate fiind personal navigant.
În 2020, conform celor mai recente date publice disponibile, TAROM a avut pierderi de 439,8 milioane de lei, comparativ cu 169,6 milioane de lei în 2019, și afaceri de 355,3 milioane de lei, de la 1,35 miliarde de lei în 2019. Ultimul an în care compania aeriană a înregistrat profit a fost 2007.
TAROM este controlată de stat, prin Ministerul Transporturilor. Potrivit unei analize din cadrul companiei, astăzi, raportul este 1 șef la 11 angajați.
”Eu îmi doresc să păstrăm TAROM-ul, dar pentru a face acest lucru trebuie să fie pus în aplicare acest plan de restructurare pe care și l-au asumat înainte de a fi ministru, transmis Comisiei Europene”, a spus ministrul, arătând că cei de la Comisia Europeană au mai trimis o serie de întrebări la începutul săptămânii, la care s-au trimis deja răspunsurile.
În privința planului de restructurare, Sorin Grindeanu a spus că ”altă soluție nu există”, iar soluția dă posibilitatea, deși nu e sigur, de a salva această companie. ”Dacă nu o aplicăm, finalul este cel al Alitalia. Eu cred că e bine să spunem adevărul”, a mai precizat Grindeanu.
În privința concedierilor în cadrul companiei, Sorin Grindeanu a precizat că știe exact cam cât trebuie să aibă o companie de mărimea TAROM, el menționând că a început această restructurare de personal, dar nu e singura componentă, să dai oameni afară, ci trebuie să să eficientizeze rute și să umble și la cheltuieli.
”O companie de mărimea TAROM trebuie să aibă 600 sau 700 de angajați și 90% și ceva trebuie să fie personal navigant. Au avut dublu, când am preluat mandatul, pe la 1.300, acum sunt să zicem la 1.000, un pic peste”, a mai explicat Grindeanu, adăugând că doar jumătate este personal navigant.
Ministrul Transporturilor a mai arătat că restructurarea este singura variantă de a salva compania.
”Nu am niciun fel de ezitare de a urma acest drum pentru că este singura șansă”, a mai spus ministrul.
TAROM a stabilit ca 65% dintre angajați să intre în șomaj tehnic de la 1 aprilie 2021.
În fiecare departament trebuie să rămână doar 35% din personal.
