România și-a folosit ocazia de a se prezenta în fața investitorilor la reuniunea anuală a Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), organizată anul acesta la Nicosia, în Cipru, într-un panel în care guvernatorul BNR Mugur Isărescu a preferat să urmăsească dezbaterile din sală, lăsându-l pe viceguvernatorul Liviu Voinea să reprezinte banca centrală, alături de oficiali din Ministerul Finanțelor și lideri din piețele financiare și mediul de afaceri.
„Să ridice mâna cine crede că poate obține un return de 8% astăzi în Uniunea Europeană. Vorbesc de chestii legale, nu de plasamente în afaceri cu droguri sau altceva”.
Invitația lansată în glumă de președintele bordului Bursei de Valori București (BVB), Lucian Anghel, nu a ridicat nicio mână în sală printre investitorii și reprezentanții instituțiilor financiare internaționale. Șeful BVB a plusat, adăugând că este greu de găsit altundeva în UE, în plasamente legale, un randament la dividende de 7,9% și amintind că bursa de la București este la un pas de a primi statutul de piață emergentă, obiectiv pe care îl urmărește de multă vreme.
Mai mult, a arătat acesta, „cursul de schimb este stabil de câțiva ani în jurul a 4,5 lei/euro, BNR a făcut minuni și România a fost protejată”.
Iar dacă în câștiguri bursiere România nu se poate măsura în UE decât cu afacerile ilegale, la creștere economică doar China a putut fi adusă ca termen de comprație și, tototadă, inspirație în decizia de a investi. „De ce crezi că investitorii vin în China, m-a întrebat cineva odată? Vin pentru că se respectă drepturile omului? Nu. Vin pentru creștere economică, de 6,5%. În România vom avea al cincilea an la rând cu creștere reală a PIB de peste 3%. Chiar dacă va încetini față de anul trecut, România va rămâne una din țările cu cele mai rapide creșteri”, și-a continuat Anghel discursul de persuadare.
Cifre și mai spectaculoase pentru același PIB a pus pe masă și pe ecranul proiectat în fața investitorilor reprezentantul Ministerului Finanțelor, secretarul de stat Attila Gyorgy. Acesta a asigurat audiența că România se va strădui să se încadreze cu deficitul bugetar sub limita de 3% din PIB și a prezentat datele unei construcții bugetare în care veniturile sunt estimate în condițiile în care România va avea anul acesta o creștere reală a PIB de 5,2%. Estimare oficială de natură a provoca ridicări de sprâncene într-o audiență care știe că nicio altă instituție financiară nu are prognoze atât de optimiste pentru România anul acesta.
Cea mai recentă estimare tocmai fusese dată publicității cu o zi înainte, tot cu ocazia reuniunii BERD: UniCredit a anunțat într-un studiu că ia în calcul un avans al PIB real de doar 3,9% în 2017 și de 3,3% în 2018, estimări care au luat în calcul posibilul impact al creșterilor salariale și al altor măsuri luate de Guvernul de la București.
În afara estimării super-optimiste de creștere a PIB, Gyorgy a mai înfățișat și alte atuuri ale României care, în opinia sa, ar trebui să impresioneze investitorii străini: datoria publică de doar 38% din PIB, reforma făcută în sistemul judiciar, șomajul de doar 5,5%, mai mic decât în 21 din 27 state UE, măsurile ANAF de luptă cu evaziunea și pentru creșterea conformării voluntare la plata taxelor. Secretarul de stat a transmis și asigurarea că România este aproape imună la criza din Grecia și la problemele Rusiei, în condițiile în care are importuri limitate de gaz, băncile cu acționari eleni nu au decât o cotă de 10% în România, iar instituții de credit cu acționari ruși ori ucraineni nu există deloc.
Pentru aspectele față de care investitorii au arătat interes direct, adresându-i întrebări, oficialul Finanțelor a putut prezenta mai puține informații concrete.
Un managing partner de la Lazard Freres a cerut detalii mai clare despre viitorul fond suveran, apreciat ca fiind unul „controversat”, ce urmează a fi înființat de Guvernul PSD, însă Gyorgy a arătat că aceste detalii nu sunt încă disponibile. „Fondul suveran ar putea fi un instrument bun, însă cel mai important lucru este să fie prioritizate proiectele de infrastructură”, a apreciat Matteo Patrone, șeful BERD pentru România și Bulgaria, prezent și el în panelul organizat de România pentru investitori străini.
Alain Pilloux, director BERD, a semnalat că România are probleme cu pregătirea proiectelor publice, în special a celor din infrastructură și energie, acesta fiind și unul dintre motivele pentru care investițiile băncii în România, deși consistente, sunt sub potențial: “BERD a investit anul trecut 200 milioane de euro. Este puțin pentru dimensiunea țării, ar fi fost de așteptat cel puțin jumătate de miliard”.
„Care este strategia actualului Guvern pentru intrarea în zona euro? Înainte era desemnată ca o prioritate. Mai este?”, a întrebat un reprezentant al Trezoreriei franceze. A fost lămurit de secretarul de stat că „intrarea în zona euro nu este o chestiune ce ține de Guvern, ci necesită consens politic și suport din partea BNR. Azi nu pot da exact răspuns. Când toate forțele vor converge, va fi!”
Despre asumarea unor termene concrete pentru intrarea României în zona euro nu a putut anunța nimic investitorilor nici viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea.
A prezentat, în schimb, toate cele 3 cerințe de stabilitate pe care România le îndeplinește în prezent: stabilitatea prețurilor (cu dobândă la minime istorice și inflație redusă, dar nu deflație), stabilitate financiară (cu sector bancar consolidat și credite neperformante în scădere), și stabilitate a cursului de schimb.
Viceguvernatorul BNR a amintit că România nu a folosit bani publici pentru a salva băncile. A precizat că suntem una dintre cele doar cinci țări care nu au apelat la astfel de măsuri, neferindu-se să vorbească de funie în casa spânzuratului. Cipru, țara în care a fost organizată anul acesta reuniunea BERD, a fost nevoită să apeleze chiar și la banii deponenților pentru a salva băncile, confiscând 40% din economiile mari. De efectele acestei măsuri au scăpat deponenții sucursalei românești a Bank of Cyprus, în condițiile în care BNR s-a implicat în rezolvarea situației prin preluarea acesteia de către Marfin Bank România. Între timp, Ciprul a încheiat programul convenit cu UE și a ridicat controlul capitalului.
Posibilele îngrijorări ale investitorilor față de inițiativele legislative problematice pentru sectorul bancar au fost respinse anticipat de Liviu Voinea cu mențiunea că atât Legea dării în plată, cât și cea privind conversia creditelor în franci elvețieni au fost considerate neconstituționale de către Curtea Constituțională - prima doar parțial, a doua complet.
Viceguvernatorul a amintit că sectorul bancar a evoluat bine, fiind de doi ani consecutiv pe profit în România. Rata capitalului de rangul I a depășit 17%, iar cea a capitalului total, 19%.
Și problema creditelor neperformante a fost parțial rezolvată, a mai arătat Voinea. “Rata creditelor neperformante a scăzut la 9,5% în 2016 de la 22% în 2013”, a spus acesta, precizând că ținta este de 5% pentru anul acesta și că anul viitor va fi efectuată și o revizuire calitativă comprehensivă a activelor, nerealizată până acum.
„Avem cea mai mare rată de acoperire a creditelor neperformante cu provizioane. A existat un cost pentru bănci, însă acesta a scăzut din 2014, când a fost vârful”, a arătat Voinea, concluzionând că aceste evoluții arată că în sectorul bancar a fost creat loc de creștere pentru viitor.
