77% dintre directorii din consiliile de administrație sau senior manageri de companii din Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa (zona EMEIA) ar fi dispuși să justifice o anumită formă de comportament lipsit de etică pentru a ajuta o afacere să supraviețuiască, iar unul din trei ar fi dispus să ofere bani pentru a câștiga sau a păstra un business, relevă studiul EY EMEIA Fraud Survey.
Raportul are la bază un sondaj derulat în rândul a 4.100 de angajați din companii mari, din 41 de țări.
Concluzia este că, în pofida progreselor sporadice înregistrate în combaterea mitei și a corupției în Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa, 51% dintre companiile sondate încă percep o largă răspândire a practicilor legate de corupție în țările lor.
În România, procentul este de 31%, în scădere față de anul 2015, când procentul a fost de 39%.
27% din totalul respondenților afirmă că mita se practică adesea în sectorul lor de afaceri pentru a câștiga contracte. Țările de proveniență a 14% dintre aceștia sunt în Europa de Vest.
Cu toate acestea, 28% dintre respondenți cred că reglementările în domeniu au avut un impact pozitiv în descurajarea comportamentului lipsit de etică, marcând o creștere de 4 procente față de sondajul din 2015. 77% dintre respondenți consideră că urmărirea penală a persoanelor implicate în acte de corupție contribuie la descurajarea fraudei și mitei în rândul executivilor.
Reprezentanții Generației Y (cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani), care reprezintă 32% dintre respondenți, demonstrează o atitudine mai relaxată față de comportamentele lipsite de etică. 73% dintre aceștia declară că un astfel de comportament este justificat pentru a ajuta o afacere să supraviețuiască, în comparație cu 49% dintre reprezentanții Generației X (cu vârste cuprinse între 45 și 54 de ani).
Mai mult decât atât, 68% dintre respondenții Generației Y cred că managementul companiei lor ar aborda un comportament lipsit de etică pentru a ajuta o afacere să supraviețuiască, iar 25% din această grupă de vârstă ar oferi bani pentru a câștiga sau pentru a păstra o afacere/un client.
Reprezentanții Generației Y arată, de asemenea, o neîncredere sporită în colegii lor. Astfel,49% consideră că aceștia ar acționa non-etic pentru a-și îmbunătăți propria evoluție în carieră.
“În condițiile actuale, în care autoritățile publice exercită controale mai stricte și în care angajații sunt motivați mai mult de câștigurile personale decât de loialitatea față de angajator, companiile trebuie să manifeste inițiativă și să se asigure că standardele etice vor fi respectate. Rezultatele studiului nostru indică faptul că neîncrederea între colegi, precum și comportamentul lipsit de etică devin caracteristici-cheie în rândul angajaților din ziua de azi. Rezultatele noastre arată că, raportați la alte generații, membrii Generației Y (cu vârste între 25 și 34 de ani) ar justifica mai ușor un comportament ne-etic pentru a se asigura că afacerea rezistă, pentru a-și atinge scopurile financiare sau pentru a avansa în carieră. Generația Y include viitorii lideri din domeniul de business. În cazul în care nu se iau măsuri imediate, prin stabilirea unor standarde etice ridicate, prin demonstrarea unei toleranțe-zero în ceea ce privește activitățile de corupție și de fraudă la toate nivelurile unei organizații, comportamentele lipsite de etică ar putea să se intensifice în viitor”, arată Simona Radu, Director Executiv Fraud Investigation and Dispute Services EY România.
Eșecul în stabilirea unei culturi de raportare a comportamentului lipsit de etică
În pofida faptului că liniile de asistență telefonică pentru raportarea corupției (whistleblowing) sunt acum considerate o parte importantă a programului de conformitate al unei companii, doar 21% dintre respondenți au cunoștință de existența unui astfel de canal în compania lor, în timp ce 73% ar lua în considerare furnizarea de informații direct către o terță parte, cum ar fi o instanță juridică. Mai mult decât atât, 52% dintre respondenți sunt îngrijorați de abaterile din cadrul organizației lor. Din cei intervievați, 48% au simțit presiunea de a nu divulga informațiile, astfel că 56% dintre aceștia au ales să nu raporteze cazurile de corupție.
Respondenții din piețele emergente, cum ar fi India (27%) și Nigeria (24%) recunosc faptul că, în prezent, au parte de mai multă protecție în cazul în care raportează faptele de corupție, față de acum trei ani. Cu toate acestea, doar o ușoară îmbunătățire a fost observată pe piețele dezvoltate, cum ar fi Italia (11%) și Franța (4%).
Studiul relevă o tensiune între utilizarea tehnologiei și monitorizarea datelor personale ale angajaților. 75% dintre respondenți spun că firmele lor ar trebui să monitorizeze sursele, precum e-mailurile, apelurile telefonice sau serviciile de mesagerie. În ciuda acestui fapt, 89% consideră că monitorizarea datelor din aplicațiile de mesagerie instant ar fi o încălcare a vieții private. Întrebați dacă ar accepta o colectare de rutină a datelor lor (de pe e-mail, telefon, din sistemele de securitate sau din bazele de date publice) și o analiză a acestora, respondenții din vestul Europei (42%) și cei din estul Europei (49%) au fost mai puțin de acord în comparație cu cei din India (87%) și Africa (80%).
