Cu companii prea mici listate și costuri prea mari implicate de achiziții pe care un mare investitor internațional le-ar clasifica drept “mărunțiș”, piețele de capital din Europa Centrală și de Est au șanse mici să atragă, fiecare separat, interesul jucătorilor de calibru, au arătat specialiști reuniți la Conferința regională CEE de investiții, organizată anul acesta (la a șasea ediție) la Sofia, de CFA Institute.
“Pentru un investitor american, spre exemplu, este greu să obțină expunere în zonă. Birocrația este mare, trebuie să-și ia un broker local, nu poate face direct achiziții. Accesul ar trebui ameliorat, iar o soluție pot fi ETF-urile”, a arătat Lachezar Dimov, CFA, Chief Investment Officer și membru al boardului la Expat Asset Management, subsidiara celei mai mari companii independente de asset management din Bulgaria.
O propunere pentru o soluție concretă în acest sens a făcut, la acelați eveniment, Mugur Nicolae Popescu, vicepreședinte CFA România și director de investiții pentru fondurile de pensii BCR: “Ar trebui să discutăm cu furnizorii de indici să creeze un indice bursier pentru piețele central și est europene, exceptând Polonia, care este singură o piață mare. Apoi, pe acest indice se poate face un excange traded fund – ETF, a cărui tranzacționare reală ar permite expunere pe companii diferite din întreaga regiune”.
Găsirea a cel puțin 10 companii listate, de dimensiuni suficient de mari pentru a intra în componența unui astfel de indice, ar fi posibilă dacă alegerile s-ar face în întreaga rgiune, deși Bulgaria, spre exemplu, nu ar avea ce să ofere. “Există trei companii în România, încă trei în Ungaria, au și cehii”, spune Mugur Popescu. Vicepreședintele CFA România arată că Polonia este singura piață mare din regiune, cu capitalizare de peste 300 miliarde de euro. Grupul format din Cehia, Ungaria și România o urmează la distanță, cu capitalizări între 20 și 35 miliarde de euro, în timp ce piețele din alte țări, ca Bulgaria, Croația sau Slovenia sunt mult mai mici.
Pentru investitori internaționali, efortul de a intra pe aceste piețe mici este prea mare “Dacă vreau să aloc în regiune doar 5% din investiții de 100 de miliarde pot ajunge să consider că nu merită efortul. Pentru a putea cumpăra, spre exepmlu, 1% dintr-o companie în Slovenia îți poate lua o lună de muncă”, arată Popescu.
În acest context, spune și Lachezar Dimov, “e important să creezi exchange traded funds care să fie accesate de investitori străini. Cu un click de buton capeți expunere pe o piață întreagă, nu doar pe o companie”. Primul ETF pe bursa de la Sofia a fost creat abia anul trecut, fiind în curs un proces de listare și pe bursa de la Frankfurt, așteptat să se finalizeze către finele anului.
În România, codul Bursei de Valori București a fost modificat în 2011 pentru a permite ETF-urilor să se listeze. Primul ETF care are la bază indicele reprezentativ al BVB, BET, a apărut în august 2012, administrat de Vanguard, cu depozitar BRD, acesta oferind expunere pe bursa românească prin investiții făcute preponderent în acțiuni ce intră în componența acestui indice, la care se adaugă, într-o proporție mai mică, depozite bancare.
Apărute în anii 90, ETF-urile au câștigat rapid teren în ultimii ani pe piețele internaționale, în special pe cea americană unde au depășit de câteva ori valoarea fondurilor mutuale, datorită ușurinței de tranzacționare și costurilor mici de administrare. Piața a depășit 3 trilioane de dolari și sunt estimate creșteri considerabile în anii următori. De la EFT-uri simple pe indici bursieri sau pe cotații de mărfuri, acestea s-au difersificat și unele au căpătat structuri tot mai complicate, până la punctul riscant în care investitori obișnuiți nu pot înțelege componența și funcționarea acestora, deși continuă să investească în număr tot mai mare.
Un ETF (Exchange Traded Fund) reprezintă o colecție diversificată de active (similar unui fond mutual), care se tranzacționează pe bursă în mod similar cu acțiunile. Ca și în cazul fondurilor mutuale, ETF-urile iau în calcul active suport precum acțiuni, obligațiuni, indici (cele mai multe ETF-uri urmăresc performanța unui indice) și mărfuri. Pot acoperi anumite segmente ale pieței sau pot reflecta un indice, astfel încât deținerile lor ar putea fi descompuse în diferite acțiuni, cu ponderi specifice.
Spre deosebire de unitățile de fond, care au un preț stabilit la finalul zilei în funcție de valoarea activului net, prețul ETF-urilor variază pe tot parcursul ședinței de tranzacționare.
Au caracteristici de „fonduri deschis de investiții”, numărul unităților ETF emise nefiind nici fix, nici limitat și depinzând în mod direct de cererea și oferta înregistrată în piața primară. ETF-urile permit obținerea unei expuneri diversificate și instantanee pe o anumită piață, regiune geografică sau clasă de active prin intermediul unui singur instrument și a unei singure operațiuni. Se bazează pe structuri transparente de active și regăsim în rândul ETF-urilor listate la burse politici de investiție ce urmăresc evoluția unui indice de acțiuni, a unui coș de acțiuni, a uneia sau mai multor mărfuri ori a altui tip de active definite prin prospect. Cele mai multe ETF-uri urmăresc evoluția unui indice bursier.
Tranzacționarea ETF-urilor pe piața bursieră e posibilă în baza emisiunii și listării unităților de fond (unități ETF), care pot fi dobândite sau înstrăinate atât prin tranzacții obișnuite, pe piața secundară (bursieră), cât și prin operațiuni de creare și răscumpărare pe piața primară, de regulă în baza cererii și a ofertei investitorilor instituționali (la solicitarea acestora, prin intermediul participanților autorizați, se creează și respectiv anulează, blocuri standard de unități de fond).
ETF se adresează investitorilor care vor ca performanța investiției să evolueze în același mod și timp cu trendul pieței sau care urmăresc o expunere diversificată și rapidă pe o anumită clasă de active (ex: metale prețioase), dar nu au capitaluri suficiente pentru construirea unui portofoliu variat, achiziționând individual activele componente.
CFA România este asociația profesioniștilor în investiții din România, în mare parte deținători ai titlului Chartered Financial Analyst. Calificarea este administrată de CFA Institute (USA), organizație cu peste 180 de membri. CFA Society Romania este fondată în 2000 și reunește profesioniști ai mediului investițional, analiști financiari certificați internațional, de la sectorul bancar, administrarea fondurilor de investiții, asigurări, fonduri de private equity, fonduri de pensii și până la alte domenii conexe industriei financiare.
